Untitled - upload.wikimedia....

BRA1LEANCA 623 BRANEM
In circulatie la 13 Sept. 1872.
Departe de statia Braila de 3.7
kil. Inaltimea d'asupra niveluluI
mariT de 6.14 m. Venitul
acestei statil pe anul 1896 a
fost de 798.128 1. 30 b.
Bealleanca, s:oard de mo,s-ie, in
com. Mizil, judetul Buzan, avind
ca 110 hect., cea maT mare parte
arabile.
(Dealul-), j ud. Covurluiti,
corespondent DrumuluT-BraileI
(v. a. n.). Pe capul acestuT deal
e satul Rogojeni ; tine pina
aproape de Hui.
BrälleI (Drumul-). V. Drumul
Baila, comuna Bave#i, pl. Milcovul,
jud.
Brand (Drumul-), loma, jud.
R.-Sarat, ce pleaca din R.-Sarat,
merge d'alungul Huid Rimnicul,
Strabate com. Obiditi,
Ni colevti, Cioravti-Gulianca, trece
riul Buzdti, vi duce la Braila.
Servea la transportul productelor
acestuI judet la vchela Braila.
Era drutnul povta vechI.
Brille' (Gira-), girlä, de tincä
insenindtate, iri jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. Pisica.
Se desface din Dual-e, din dreptul
mild 86, ceva mal sus de satul
Pisica. Se indreapta spre E.
taie grindul Pisica vi grindul
Brallel, i, dupd un curs de Io
kilom., se varsd iar in Dunare,
In dreptul mita' 76. Brazdeaza
partea nordica a plaveT vi a comuna
Comunica cu balta Popina,
pe cate o alimenteaza.
Este inconjurata de toate parpaxtile
cu stuf.
Braile" (Grindul-), grina', sati
loe ridicat de-asupra stufuld
inconjurator, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. Pisica.
Este o prelungire a grinduluI
Pisica. Are o directiune generan
de la Vest spre Est, o
lungime de 4 kilom. vi o suprafata
de 40 hectare. Este inconjurat
de tra partl Cu stuf,
vi este strabatut de alungul de
i3ili1eni-Animoasa, sat, cu 32
fam., jud. Argev, pl. Pitevti ;
face parte din c. r. Biscovul-
Flev ti.
Brailita, sat, in plasa Ialomita-
Balta, pendinte de comuna Piva-
PietriI, jud. Ialomita. Este situat
pe malul sting al riuluI Ialomita,
la o distanta. de 2 kilometri
spre S. de satul de revedinta
vi in dreptul satuluI Chioara,
care este pe malul drept al
finta Peste Ialomita aci se afla
un pod de lemn.
Popul4uriea acestui sat este
de 103 fam. Rominf vi 3 fam.
Tigant
In sat e o biserica, construita
la 1845, la care servesc dor
preotI vi dol cintaretl.
Vite sunt : 640 bol, 245 cal,
1296 °I vi 188 poref.
vale, !nimia vi Valea-
BrailoiuluI, in plasa Dumbtava,
jud. Mehedinti, com. tul-. Adunati-Teiului,
pe care este avezat
parte din satul Adunati-
Teiuld.
,res, jud. Neamtu, situat
futre dealurile Mesteacanul
vi Ghigoevti, pe tetitoriul cothuneT
erbe§ti, plasa Piatra-
Muntele. Prezinta terenurT cultivabile.
Biliteni. V. Jurcani, sat, com-
Gugevti, pl. Mijlocul, judetul
Falda.
Bilje§t19 pa-dure, supusd regi-
muluT silvic, proprietate a movnenilor
Brajevti, com. Badeni-
PamintenT, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel, in intindere de Ioo hect.
avind esenta dominantá fag vi
etate de la 20-30 anT.
Se invecinevte la N. cu Badeni-Ungurera,
la S. cu pIr.
Stoeneasca, la V. Cu riul Dimbovita
vi la E. cu livezile din
Brajevti.
Braje§ti, blaz, tom. Badeni-PAmintenI,
plaiul Dimboitita, jud.
1VIuscel.
Bilndu§eni, es, ce se intinde in
partea de N. a com. Solevti.
din pl. Crasna, jud. Vasluitl. Se
zice ca pe el ar fi fost in vechime
un tirguvor cu acest
nume.
Acest ves, se mal numevte
esul-Raculuï, nume imprutnutat
de la iazul numit Racul, ce
se afiä in jos de el.
Brineasa, trup de mofie, tine
de Stoboravti ; e ca de 500
pogoane, situate parte in jud.
Teleorman, parte in jud, Olt.
Beaneasa, vdlcea; se formeaza
la N. pe teritoriul com. Crimpoia,
pl. erbanevti, jud. Olt,
vi se varad in Dotofeia, thiar
In comund,
Brfine§ti, com. ruk iii plaiul
Dimbovita-Ialomita, jad. Dimbovita.
Aceastd eoniund este situatd
pe vale, pe malul drept
al Ialomita, la zece kil. spre
N. de Tirgovivte. Este tuvecinata
de dealurile urmatoare
Muchia-DealuluT Procvanul, Humele,
Magura, Ghidiul, Viile-
Batrinej Virful Muchia-
StrimtoareT vi Motilfa. Pe partea
rasariteana curge riul Jalomita,
pe care sunt treT morí
de apa vi un fierastrati de Wat