Untitled - upload.wikimedia....

BRAILA (ORA) 622 BRXILA-PORT (STATIE)
leria BrincoveanuluT pe Siret
In jos 041 la Braila si batind-o,
In cite-va zile o Nara, (iuce,
III, 228).
In 1716-1720, N. Mavrocordat,
primul Domn fanariot, dupa ce
rapi averile Cantacuzenilor, puse
birurI grele pe popor i desfiinta
armata, nationala, i pentru ca
sa traiasca in pace, dete voe
locuit, din fortaretele Braila si
Giurgiti faca case sau cisle
in interiorul tara in afara din
rai alele lor ; de atuncl TurciT
luara obiceiul ca sa se imprastie
In interiorul tari/ si sa faca tot
felul de nelegiuirI.
La 1740, feld-maresalul rus
Munich, aflând ca Grigorie Ghica
se afla la Serbanesti de linga
Siret, trimise pe Dumitrascu-
Beizadea, cu Muscalif, sa-lprinda.
Ghica, prinzind de veste, trece
Siretul cu mare spaima noap tea
pe ploae i fuge la Braila.
In 1770, Ianuarie 15, Romantof
trimise pe generalul Staffeln
Cu un corp de armata., batu
pe pasa de la Braila si arse cea
me mare parte din mahalalele
sale. La 26 Septembrie, Panin
lua Tighina, Cetatea-Alba
Braila.
In 1790, Martie, princlpele Coburg,
comandantul trupelor austriace
amenintä Vidinul, iar Suvarov
Braila.. In 21 August ostilitatile
intre TurcI i AustriacI
inceteaza; Turcir se retrag peste
Dunare afara din garnizoanele
din Giurgiti, Turnu i Braila.
La 1809, Brasorosky impresurd
insa fára succes i mai
erg(' generalul Pancration o sili
sa capituleze.
La 1821, Greeri organizara in
principate eterir pentru liberarea
pa.trieT lor de sub jugul Turcesc
si seful lor fu Ipsilante. Sultanut
instiintat despre aceasta,
numi seraschier pe pasa de la
dindu-I ordine ca, cu cef-
1-altI p4I de la D mare, s4. la
masurl pentru potolirea revolutief
ce se ivise in principate.
In 1828, marele duce Mihail
impresura. Braila, In 15 Maiti ; Insu-sT
imparatul Nicolae comanda'
bombardarea in ziva de 28 Maiti.
Dupa me multe lupte, Turcir
capitulara, fiind trädati de un
oare-care Hagi Pavel Pistol.
La 18 Iunie, dupa. ce Rusif
aprinsera o miniera, darimara
zidurile fortaretii. In acest asalt
el perdura 2000 de oamenI.
Prin tractatul de la Andrianopole,
din 1829, in art. 2, se prevede
ca fortáretele de pe ripa
stinga a DunareT sa se clarime
sa se restitue principatelor
romine impreuna Cu regiunele
lor (Laurian, tIst. Rom», 591).
In 1841, cete ruarl de Bulgaff
i SlrbT, sprijinite de consulul
rus din Galati, treceati din
tara la fratir lor de peste Durare.
Ghica-Vocla trimise ostI
In potriva Ion si la Braila avu
loc o ciocnire in care multi
BulgarT se innecael in Dunáre.
Raiaua &Mid se compunea din
55 sate, a caror nume ni s'ati
pastrat. (Dr. Baer. a Mémoires historiques
et géographiques sur
la Valachie», p. 189-191).
In timpul rdzboiuluT Ruso-Romino-Turc,
1877, Rush' trec Dunarea
pe un pod intins ¡titre
Braila si punctul Ghecet.
In urma tractatuluT de la Berlin,
hotarindu-se alipirea DobrogeT
la teritoriul romln,
mata romina in asistenta suveranuluI
el, trecu Dui-lama pe la
Braila, spre a lua in posesiune
noua provincie, care de sub
Mircea statuse sub jugul turc.
Sure partea de S.-E. a oraluluI,
in dreptul vaduluT Buduru,
se afla in Dunare urmele
unuT pud de piatra, earl se cun.osc
foarte usor prin anafoarele
saü ochiurile, ce apa face
la suprafata. Vasele, cu deosebire
and sunt incarcate, evita
trecerea pe acolo, spre a mu fi
expuse oprireT din cauza insuficienteI
adincimeT apel. De
multe orT s'a vazut vase oprite
In acest loe din aceasta cauza.
Batrinil spun ea alta data urmele
podulur se vedeati la suprata
aper, me ales and Dunarea
era scazuta.
Se crede ca ar fi fost fácut in
timpul Romanilor i ca unea pro.
vincule imperiuluT roman de
dincoace de Dunare cu cele de
dincolo, Era .asezat in drumul
de la Cetatea saa Municipiul,
locul unde e azT Braila, la vechea
cetate Troesmis (Iglita in
Dobrogea) ale carel urme stati
inca' in picloare
In partea de N.-E., pe strada
citadeleT, se afla un beck" boltit,
ce se zice a fi din timpul Turcilor
chid servea drept erbarie.
In parcul sati gradina publica
de l'inga oras, se aflä un monument
in forma de piramida,
pentru comemorazea campanieT
ruso-turce din 1828 si a administratiuner
rusestr in principate
In timpul generaluluT Kisselef.
El nu va intirzia sa-sT gaseascá
pereche inteun monument si
me scump Rominilor : monurnentul
razboiuluI de la 1877-78
pentru independenta.
Braila, stalie de dr. d. f. (jud.
Braila, pl. Vadeni, com. Izlaz),
pe linia Buzati-Galatl, pusa In
circulatie la 13 Septembrie 1872.
Se allá intre statiile Silistraru
(9.3 kil) i VIddeni (12.4 kil.).
inaltimea d'asupra niveluluT marli
de 17 ni. 24. Venitul acesteT
statiT, pe anul 1896, a fost de
1.531.436 1. 15 b.
Braila-Port, stafie, de dr. d. f.
(jud. Braila, pl. Vadenl, c. Izlaz)
pe linia Braila-Braila-Port, pug