Untitled - upload.wikimedia....

BRXILA (ORA) 620 BRAMA (ORA)
alcAtuia o republicA puternicA,
cu tot aparatul el ostAsesc
administrativ, cu knejiT (principir)
i boerir sAT, cu slujitoriT
supusiT sIT, Cu giganticele sale
fortificatiT, din carT se vedeali
incA, pe la finele secoluluT trecut,
pe o stinc5. a DunAreT, o citadelA
cu 5 bastioane.
Tara BrAileT rivaliza cu republica
BirladuluT, infloritoare tot
acel timp (diploma BirlAdeanA
a luT Ivanko RotislavicT). Cind
pe la finele secoluluT al XIII se
unificA principatul TAriT-RominestT,
BrAila ti pástreazA individualitatea
i neatirnarea sa,
atuncT cind tefan-VocIA-cel-
Mare, Domnul MoldoveT, o amenintA
ca sA-T se supunA, ea rAspunde
cu mindrie : «cl de vrea
cu arme, cu arme se va bate
vor pica pAnA la unul BrAileniT,
numaT tara nu T-o vor inchina,
Miron Costin zice :
BrAila sunt eterne suvenirl
ale acelor domnT MuntenT
BasarabT, cal-1 stApiniserg o parte
a BulgarieT i tArmul másiT
unde s'a lAtit numele BasarabieT,
etc.» Importanta sa comerciall
dateazA din timpurr depArtate.
Ast-fel BrAila figureazA
In toate tractatele de comercit
incheiate de DomniT RominT cu
Moldova, Polonia, Brasovul, Sibiul,
etc. In socotelile acestor
dota din urmA orase din secola
XV si XVII regdsim lista
negutAtorilor brAilenT, carr vindeat
l cumpArat mara, si e
de observat cA acestia sunt totI
RominT; dovadA cA si sub domiaatiunea
tumeasca, orasul a
?Amas tot tominesc.
BrAlla, ca i mal tirzit Galati,
at fost schelele cele mar importante
pentru exportul grinelor
tutulor productelor cu destinatiune
pentru Stam13u1. Numele
de Baila i comerciul brAilean
ajunsese deja cunoscut in
evul-medit pAnA pe tArmurile
BarceloneT. PAnà si vase spaniole
veneat ca s'o viziteze «ea
fiind cea maT vestitá platä in
toate tArile romtne».
Cele maT insemn ate evenimente
istorice, prin care a trecut
acest oras, dupA documentele
ce am putut consulta, sunt
urmItoarele :
La 1413, Mahomed I pornind
Cu ostI contra tArel a coprins
Turnul-Severin i Giurgiul. RomtniT
neputind rezista aU hotArit
sA supunA tara Turcilor
In schimbul libertAtiT de a se
guverna dupA legile sale i cu
dreptul de a-1T alege Domn.
Dupl tractatul incheiat la
1418, BrAila, Giurgiul i Turnul
at trecut sub stApinirea Turcilor
; dar numaT vremelnic,
imediat dupa aceea, le regAsim
iarAsT sub dominatiunea ro mtneascl.
LingA BrAila, depArtare de
orA, Vlad-Tepes invinse cu desAvirsire
pe Hamza-Pasa, pe care
priniindu-1 impreunl Cu armata
sa de 20000 oam enT si pe Catabolinos
logofátul sultanulur, iT
trase pe totT in teapA.
In primAvara anuluT 1462, Mahomed
II-lea, ca sl-s1 rázbune
de pierderea suferitA, porni pe
apA si pe uscat Cu toatA puterea
sa asupra lui Vlad, venid
la BrAila, care era tirgul cel mal
vestit al ValahieT (Bpaaccaov
XL*/ Tan) Aax(h) si o arse. (incaT,
II, 38).
In aelasT an, Sultanul, suferind
pierden l in drumul spre 'l'irgoviste,
se retrase in tara sa pe
la BrAila i, dind peste pAdurea
unde era Hamza cu toti al sAT,
rosti aceste cuvinte memorabile
: «Cu gret se poate lua
tara din mina unid om cu intreprinderT
asa de marl si care
indrAzneste sl faca asemenea
lucrurT». (Gr. Tocilescu, 33).
In 1470 sat 1471, .5tefan-cel-
Mare venid cu rAzboit in contra
luT Radu-cel-Frumos, precia
mArginele MuntenieT si al-se
(Letop. I, i5I).
La 1538 (Iulie);.Sultanul Soliman
in fruntea a 150 miT oamenT,
trecu DunArea pe la Baila
contra luT Petru Rares , care
fácu multe neajunsurT Turcilor,
intre altele nevoind a pati peschesul
ce era indatorat, zicind
cl el sT-a rdscumpArat neatirnarea
prin arme. Petru Rares,
la 1541, cApAtind Domnia peatru
a doua ()ara, veni cu ajutorul
Turcilor in BrAlla, isT intocmi
oastea bine si apoT, impreunA
cu totl boeriT sAT, porni
spre Galati, unde lovindu-se cu
Alexandru-Vodd, ce ocupa Domnia,
Il invinse ale capul.
(Gr. Tocilescu, 79).
Radu Paisie, in a doua sa
Domnie, fácind episcoplile de
Rimnic i BuzAti, hotAri ca raiaua
Brand sl facI parte din
episcopia BuzAuluT. (Letop. I,
202 i incaT, II).
In 1544, BrAila, impreunA cu
Turnul i Giurgiul, vin iarAsT in
stäpinirea Turcilor.
In veacul al XV-lea, ciad Bráila
a trecut sub TurcT si deveni
fortAreata lor, forma o eparhie
a parte, sub numele de
Proilavia i episcopiT s'ad numit
proilabT. In coprinsul eparhiel
infra"' : Reni, Chilla si Achermanul,
cu partea de S. a
BasarabieT, de la santul luT Traian
spre DunAre si Marea NeagrA,
precum Benderul i Hotinul.
Resedinta MitropolituluT
Proilavier era Brálla, iar Mitropolla
era situatA pe malul DunArer,
in apropiere de fabrica
Burgheti, i avea drept patronT
pe S-ti! Arhanghelf. A existat
pana la 1845, cind, din cauza
vechimeT, fu dArAmatA.
ParohiT acesteT bisericr aft fon-