Untitled - upload.wikimedia....

BRXILA (ORA) 619 BRXILA (ORA)
venit Nenovici. Acestia ati fost
primii apostoll ai nationalitätir
in orasul
In Braila se afla prefectura
jud., comitetul 'permanent, casiena
generala, primaria, perceptia,
politia, tribu nalul, curtea cu
juri, 2 judecatorif de pace, bursa,
camera de comercia, capitania
portuluI, serviciul vamal, banca
nationalä, creditul agricol, posta
telegraful, spitalul comunal,
cazarma batalionului reg. i i de
dorobant", a escadronula de
calarasl, a pompierilor si arestul
judetean, serviciul silvic, serviciul
tecnic.
Gara Brciiler este situan afarä.,
in partea N,-N.-V. a orasuld,
pe teritoriul com. rurale Izlaz.
Se uneste cu orasul printr'o
sosea plantatd, ce incepe de la
bariera SE Gheorghe, Tot alara
de oras maI sunt: cazarma reg.
3 de artilerie situan in fata Ord
; cloud cimitire ortodoxe,
catolic, i protestant si I izraelit
; tot a,colo este si abatoriul.
Printre constructiunile de oare
care Insemnatate putem cita: docurile
destinate pentru descärcarea
marfurilor i basinul pentru
intrarea vaselor ; uzina de
apa, casa apelor, fabrica Cantacuzino
i moara Milas i 6111.
Intre edificiile, care weritä
oare-care atentiune prin architectura
lor sunt : biserica greceasa,
si banca nationald.
Pentru preumblare sunt In eras
2 grädinI, una mare situata
in partea N.-E. a orasuluI pe
malul Dunarei, in dreptul portulur,
alta maI mica in centrul
orasuluI (piata Sf. Mihail); bulevardul
Cuza, bulevardul Carol
I; vasta gradina a Menumentului
unita cu orasul printr'o
sosea plantan ; de asemenea si
localitatea bailor LaculuI-Säxat.
Sunt in oras 7 librariI si 5
tipo-litografil,
Pentru cautarea suferinzilor
farä mijloace, com, are i spita/
Cu 6o paturl, i medic primar,
unul secundar, i sub-chirurg
cel-l-alt personal trebuincios. Intretinerea
spitaluluI se ridica la
8o mil de leI anual.
Deosebit de personalul medical
antat, com. ma! are I
medic veterinar i i moasa.
Sunt maI multi rnedici" particulari.
Sunt 5 farmacir. Prima
farmacie de aici a fost Farmacia
rorninä. a Dr. C. C. Hepites.
Ca institutiunr de bine-facere
e Societatea copiilor saracI.
Deosebit de aceasta societate,
maI sunt i ltele cu caracter
cultural ca : societätile Carpati,
Albina, Snopul, Filarmonica, etc.
Pentru asigurare sunt urnaatoarele
societatI sucursale : Dacia-Rorninia,
Unirea, Nationala.
Ad i e sediul Soc. «Generala».
In port sunt urmatoarele gen-
¡ii de Lloyd (Austriaca),
Danubiana (Austro-Ungara"),
Frayssin et (Franceza), Messageries
maritimes (idem), Gagarin
(Rusa), Florio-Rubatino (Italiana).
Mifcara navigalier in portul
Braila pe 1890 a fost de : 6.59-5
vase sosite si 6.599 vase pornite.
Braila este pusa in comunicatie
cu erase prin
hull' telegrafice, prin c. f,
Buzaa, Braila-Barbosi, Faurei-
Fetesti i prin sosele (vezi
jud. Braila). Pentru inlesnirea
transportului de cereale sunt
ci flerate, si in port, printre ma-
Telegrarne prezentate interne
pe anul 1890, la oficiul Braila
aü fost 111463 Cu 261.500 cuvinte,
percepindu-se taxe in
suma de 8000 lei.
Serviciul international : telegrame
externe prezentate pa anul
189o, fost de 53956, cu
773119 cuvinte. Telegrame in-
ternationale sosite pe anul I89o,
ati fost de 60369, cu 835883
cuvinte.
Veniturile telegrafice pe anul
1890, aù fost de 31440 lei, 84
banI.
PuterjIe.tràine, cari reprezentantI
aci sunt : Austro-Ungaria,
Turcia, Grecia, Rusia, Germania,
Englitera, Spania, Suedia-Norvegia,
Qlanda, Francia,
Italia si Belgia.
Intre Imbunatätirile acute de
curind in oras sunt : pavarea
stradelor principale cu piatra
cubica i bazalt, tntarirea
lurilor portului ca un perete de
piaträ, docurile, alimentarea orasulul
cu apa, palatul admlnistrativ,
pavarea portului si a
citor-va strade.
Istoricul orafuluï.(Notitele
ce urmeaza sunt in mare parte
dupa «Istoria remind» de Gr.
Tocilescu i «Istoria Braila»,
conferenta tinua -la Braila de
acelasI, cu ocaziunna inaugurariI
Ateneului brällean Irl 1VIartie
1898, i aci utilizatä in manuscript).
Braila, numita In documenteIe
si scrierile grecestI Proilabum
sat" Proilava., in cele Turcestr
Ibrail saü Ibraila, este unul
din vechile orase ale tarn"
rominestI a care priginà nu se
cunoaste ca sigurantd, insa se
aminteste despre el ma"' inainte
de intemeerea principatelor remine,
Situatiunea lui la punctul
de trecere eel mi obicinuit al
Dunarli, a facut ca deja in epoca
romana sA existe acolo un
castel roman, menit a. apara
podul de piatra. de peste Duflare
(vezi niai incolo), Nu departe
de .BrAila,..anume la gura
SiretuluI, se afla orasul Dinogeteia,
o colonie probabil greceased,
devenitä. app.( Tratnicipiti
roman si foarte insemnat punct
comercial. In evul-mediii Braila