Untitled - upload.wikimedia....

BRAILA (ORA) 618 13RIILA (ORAS)
leT 45974872, lar taxele percepute
in acelasT an ati fost de
2059748 leT.
Exportul pe acelasT an a fost
de 648219459 kgr., In valoare
de 83083681 leT.
Urmatoarele firme ati fost in
piata Braila pe anul 1888:
Export si import de cereale:
I0 rominT, 51 strainT; agentura
comision : I ronfin, 9 strainT;
bautur! spirtoase in detail : 120
rominT, 99 strainT ; circiumT: 34
rominT, 25 strainl ; erciumT
bacanT: 34 rominTi 15 Strdinr ;
Meanie: 29 rominT, 25 strainT;
cafenele : I I rominT, 21 strain!' ;
cafenea-ceainarie : 2 rominT, 14
strainT; cofetarie : 5 romInT,
strain; vinarT : I strain ; manufactura.:
28 rominr, 29 strainT ;
ceaprazarie : I romin, 22 strainT ;
brasovenie : 11 romln/ ; Minarie
: II strainT ; blandrie : i strain;
croitorie : 3 strain! ; pd1Arierr:
3 romin!, 6 strainr; cusatorie
: I romin, 2 strainT; cava.fie
: 2 romtnI, 4 strainT ; incaltaminte
: I strain ; curelar :
strein ; tapiter : i strain ; cherestea
: 3 rominT, 5 strainT ; dogarle:
3 romInT, I strain ;
lemtiarie: 4 romtnT, 3 straini;
brutarie : 2 strainT; brinza-
: 2 romInT; : 5 rominT,
2 strainT; pescdrie : 2 romin!)
I Strain; cutitarie: 5 strainT;
sticlarie: r romtn, I strain;
tinichegerie : 2 strainl; fabrica
de tapun i luminar!: rominT;
fabrica de fringhlT: I romin ;
barbier : io rominT ; otelud: 2 romlnI,
3 strainT; atelier mecanic:
I romin, 2 strainT; armurier:
strain; tipo-litografie: I romIn ;
librarie: 2 romInT, 3 strainT; orologerie
: 7 strainT; zarafie: io
strain! ; drogherie: 2 strainT;
optician! : 3 strain!' ; banca: io
rominT: farmacie : I romln, 3
strainT. In total sunt 330 firme
individuale ro mine si 394 straine.
Firme sociale: comision de
cereale : 3 rominT, 14 strain!
comisionar!-expeditorT: 2 romia
strainT; agentura i comision :
4 romInT, 7 strain! ; comision
maritim : 3 strainI; agentura de
vapoare : 2 strdinT; armatorT, IO
strainr; bauturT spirtoase: 23 rominT,
8 strainT; cafenea: 2 strain!
; cofetarie : 3 strainT; vinurT :
romin, 3 strainT ; manufactura:
io rominT, 12 strain/ ; brasovenT
: 3 romtnI; hainarie : 2
strainT ; mode : 5 roultnl; pallrierI
: 6 strainT; incaltdminte : i0
rominf ; tapiter: 2 strainT ; mobile
: r strain ; cherestea: 3 rominT;
sticlarie : 3 strainr; fierdrie:
3 romtnr; fabrica de fling:
strain ; fabrica de spirt:
strain ; fabrica de sdpun i luminar:
I romin; barbierie : I rom.;
galanterie: i strain; librarle: I
strain; drogherie : 2 straihr; zdra.fie:
2 strainT; otel: I strain.
hi total sunt 58 firme sociale
nomine si 76 straine. Mara de
ace4ea tnaT sunt multe firme neinregistrate
la tribunal.
De la 1836 Braila a fost portfranc.
Prin tractatul din Paris, Dunarea
se declara in mod oficial
cä regiune maritimä pana la Galati
si in mod tacut pana la
pentru care aceasta. Intindere
fu succesiv pusa sub
privigherea comisiuniT europene
prin tractatul din Berlin.
Industria este reprezintata
pi-in mar multe fabricT din cad:
de ciment, 2 de teracotd, 7
de macinat cu abur!, r de ponelan,
I de macaroane, r de ta.-
Marie, 3 de säpun i luminar!,
de apa gazoasa, i de bere,
de spirt, 2 ele fringhiT, r de
cue de cizmarie, 2 de cherestea,
de var, 2 de rahat i maT
multe ateliere pentru diferite lucrurT.
Se lucreaza pang la iz
milioane caramizT pe an.
Pentru inlesnirea vinzarilor de
gene se afla oborul situat gait
din bariera Bucuresti si 3 piete
principale pentru desfacerea lucrurilor
de hrana.
Comuna Braila se administreaza
de un primar Cu treT ajutoare
si de consiliul comunal.
Sub raportul administrativ se
imparte in 4 despartirf sati color!.
Mentinerea ordinet publice este
incredintata unuT sef de politie,
care este ajutat de 4 comisar!,
cite unul de fie-care coloare,
mai sub-comisar!,
un comandant de sergentr, un
ajutor de comandant si 160 de
sergentr.
Braila are o instalalie telefonicil,
ce pune in comunicatie policazarma
de pompierT i cazarma
de artilerie, unde se afla
un alt post de pompierT.
In. orasul Braila sunt 8 biseric)
parohiale romine i i in
constructie, deservite de un protoereti
si 28 preott 14 cintaretT
3 paraclised biserieg. greack
bulgara, r armeneasca, i lipoveneasca,
i catolica, i protestantd,
2 temple izraelite si mal
multe sinagoge.
Sunt 8 fcoli primare urbane
de MetT, cu 27 institutor!
si 1382 elevr ; 7 $coli de fete,
Cu 26 institutoare i 538 eleve ;
I heat real, cu 15 profesor! §it
200 elevT; i gimnaziu clasic, cu
I I profesor! si 190 elevI; I scoall
secundara de fete, cu I I profesoare
i 4 profesor! i r 8o eleve.
Instructiunea privata numara
4 scoli de boleti, cu 614 elevl
si 25 profesorT; 5 Koli de fete
Cu 450 de eleve si 33 profesoare.
Cel crtneiti profesor a fost I.
Penescu, care a avut de ajutor
la clasa I 0 a II de la scoala
No. 1, tea maT vechie din 1832,
pe I. C. Maxim. MaT tirzlii a