Untitled - upload.wikimedia....

BRAILA (JUDED 1516 BRAILA (ORA)
bradul verde si a urechile cailor
cite o batista alba. Dor tinerI
merg inainte calad cu plostile
cu vin in mlinT i altil in
urma top calarl pe deselate.
La biserica se duc cu
top, insa flacaiI i fetele nu intra,
ci joaca inaintea bisericd.
(Asa se face si in pnutul Bistritd,
In Transilvania).
La joc, cind un flacati vrea
sA joace filtre 2 fete, trece prin
mijlocul hord si se da cu spatele
inapoT de se prinde intre
fete, insa nu zice nimic din
gura.
In vorbire sunt foarte flecart
Intrebuinteaza o multime de cuvinte
localnice : ahala, ahaia in
loc de acela, aceea. La sucman
'I zic : scorveze (foI de pline uscata.)
; la femer mal' in virsta :
dada.
Se stie el acest judet a fost
pana. la 1828 supus Turcilor
insusI numele multor comune
ne adevereste si azI acest fapt ;
O. nu ne miram decI cind vedem
i azi pe batriniI satenI
Cu un port semi-turcesc : ciacsirr,
salvad, ilice, zabune, briú, poturI
turcestI ; aceasta imbracdminte
dispare din ce in ce. Tinerir
port pantalonI nemtestI
flanele lucrate in casa., palariI
i ghete.
Pentru inlesnirea comunicatiunet
sunt 3 felurT de cal, carl strabat
judetul :
1. Catea fierata strabate judetul
de la N. spre V. si de la
V. spre S. unindu-1 ast-fel cu
jud. : Covurluia, Buzali si Ialomita.
Intinderea acestel cal este
de 131112 kil. Pe aceasta cale
sunt ease statiunI principale :
Muftiul, Ianca, Faurd, Ciresiul,
Dudescu i Cioara trei hal -
te : Silistrarul, Urleasca, etc.
Prin aceste statiunI se face
transportul productelor din judet
la oras ; de ad printr'o
jonctiune laterala de vr'o 3 kil.
productele sunt transportate
pana In port. O alta cale, naturala,
pentru transportul productelor
este Dunarea.
Caile judetene pornesc
din capitala judetuluI spre periferie
i sunt in numar de 3:
soseaua Braila-Calarasi, ce trece
prin comunele: Valea-CinepeI,
Vizirul, Insuratei, Cioara-Doicesti
i apd in judetul Ialomita.
oseaua Brdila-Rimnicul-Sarat,
trece pe la S. de comuna Cazasul,
tac partea N. a laculuI
Coada-EnceI, prin Sutesti si de
ad peste Buzaii In jud. Rimnic.
oseaua Braila-Focsani, trece
prin com. Izlazul, Latinul si
apoI peste riul
0 multime de drumurI
comunale. (VezI descrierea comunelor
in parte).
BrAila, orar. Are latitudine N.
450, 16', 20" si longitudine E.
250, 18', 40". Este asezat pe
malul sting al fluviuluI Dunarea,
in dreptul punctuluI Ghecet,
unde se impreunä Dunarea-
MäcinuluI cu Dunarea-Vapoarelor,
la 13-14 kil. in susul
punctuluI de unde se varsa Siretul
in Dunare.
Altitudinea sa d'asupra niveluluI
Marli-Negre e de 20 m.
Portul se gaseste in mijlociti
la 7 m. d'asupra niveluluI MariI-Negre.
In timpul apelor marI
aceasta se urca la 71/2 metri
Dunarea inunda o parte din
port. Nivelul cel mal coborit al
apelor Dundrer este de 011%56
d'asupra aceluiasI nivel.
Braila are forma umif semicerc
a card baza e Dunarea ;
lar santul, linia ce margineste
acest semicerc.
Suprafata sa e de 4148,270
m. p.
Se margineste la N. si N.-E. cu
catunele Piscul (satul lipovenesc
satul nemtesc) ; la V. si la
S.-V. cu comuna Izlazul, Cazasul
i Tudor-Vladimirescu ; la S.
cu comuna Chitcani i la E.
cu Dunarea, care o desparte de
Dobrogea.
Este situatä. D u nare, brAzdat
de sute de vase de diferite
marimI si forme, oferind ochiuluI
observator o priveliste din
cele mal* incintatoare.
Gratie und frumoase pozipunI
naturale, avind un loc intins in
fata Durara, format de valea
acestur fluvia, acest oras a putut
sä fie tot-d'auna infloritor i sa
atragà in portul sati tot felul de
vase si printeinsele comerciul
occidentuluI, devenind ast-fel
unul din cele mal insemnate
porturI ale Rominid.
Braila este capitala judetuluI
Braila i resedinta prefectura
Populatiunea orasuld in 1891
era de 46715_ suflete, din carI :
Dupd religiunI: 35708 ortodokf
; 3084 catolicI; 6752 mosaicI;
384 mahometanI; 338 pro.
testanp ; Ioo armenI; 341 lipoyeti!.
Dupa nationalitatI: RominI
3p277; GrecI 4238; UngurI
1785; BulgarI 978; RusI 257;
Turd 384; AustriacI406; German!
356; Italie ni 182; FrancezI
51; Engled 46; SirbI 56;
Elvetied io; BelgienI ; alte
nationalitalI 7688.
Dupa protectiI: rom. 30378;
austro-ungara. 2843; germana
333; dita 4336 sirba 56;
bulgara 886; rusa 408; franceza
59; italiana 191; belgiana
; elvetiana Io ; engleza. 50;
turca 750; alte protectiT 6,411.
Sunt 11847 capI de familie.
Din populatiunea totala 17586
stiti carte si 29129 nu stia.
Sunt 6367 contribuabilf, 1159
patentad rominI, I,o16 pateatarI
strainI si 708 Izraelip.
Venitul com. este de 1844856