Untitled - upload.wikimedia....

BRAILA (JUDET) 616 BRAILA (JUDET)
Materialul produs de aceasta fabrica
este Intrebuintat la fordficatia
Bucurestilor. A doua e
acea de faind a d-lor Milas & fiul,
care exporta fina sa nu numai
in Europa, dar si in alte
continente.
Ocupaliunea de capetenie a
locuitorilor din comunele rurale
e agricultura si cresterea vitelor.
Cei de pe malul Dunärei
a baltilor se mal ocupa i cu
pescuitul.
prancele din jud. Braila nu
sunt ca cele de alta data. Odinioara
ele imbracati barbatul
copiii din produsul muncei lor
proprie, pe end acum tesäturile
imbracamintea, pana la cel
mal mic lucru sunt cumparate
din tirg. AzT razboiul i furca
de tors nu mar functioneazd ca
odinioard i prin urmare frumoasele
sezatorr, cu datinele
veseliile lor nevinovate, s'ati
Trimba de pinza e inlocuita
cu america, stamba
madipolonul, din care cauza vedem
portul impestritat
putinarea produselor plantelor
textile si a tesaturilor.
In cursul anuluT 1889--90
s'ati judecat 359 procese civilecomerciale,
477 apeluri si recursuri,
in total 836. Procese corectionale
ati fost 6o6, apelurI
274, la total 880. Media pe zi
In cursul anuluI a fost de 22
procese civile-comerciale i 25
corectionale.
Pentru detinerea delicuentilor
se afla. in acest jude i arest a
card intretinerea anuala costa
9900 lei.
Nu marul prevenitilor, condamnatilor
i acuzatilor pe anii 1889-
1890 a fost urmatorul :
Condamnati de la I Ianuarie
1889I Ianuarie 1890: Romini
120, Turci 3, Evrer 15,
GrecT 27 si Austriaci 37.
Preveniti de la I Ianuarie
1890I Ianuarie 1891: Romliff
91, Turd 7, Eyre' 16, GrecI
14 si AustriacT 9.
Condamnatl de la I Ianuarie
1889I Ianuarie 1890 : Romini
106, Turd r, Evrei 6, Greci 9
si AustriacT 11. De la I Ianuarie
Oita la i Noembrie 1890: Romini
140, GrecT 8 si AustriacT 6.
AcuzatT pe 1889-90: Romini
26, Turd( I, Eyre! 2, Autriad
Pp. De la i Ianuarie pana
Decembrie 1890: Romini 21,
Turd 4, GrecI i i Austriaci 1.
Ari,s-carea populapand judetuluT,
afara de oras, de la I Octombrie
1890, a fost urmatoarea:
Nascuti: in com. din pl. Balta,
1532 CrestinT ; in com. din pl.
Vadeni, 1619 CrestinT si 2 Izrae-
litT.
Casatoriti : in com. din pl. Balta,
500 Crestini i in com, din
pl. Vddeni, 496 CrestinT.
Morti : in com. din pl. Balta,
1214 Crestini si 2 de alte religii;
In com. din pl. Vadeni, 1293
CrestinT i i de alta religie.
In total : näscuti 3 r 53, morti
2510.
Serviciul medical al judetulul
se face de i medic primar,
veterinar, 2 medici de plasa, 3
vaccinatori i 4 mow. In cursul
anului s'ati dat 250 retete
gratuite de medicul primar, 274
de medicul pl. Balta si 43 de
medicul pl. Vadeni ; in total
567 retete gratuite.
Copii vaccinati ati fost 3560
in judet. Moasele ati asistat I I I
nasteri.
Starea sanatatii vitelor a fost
satisfacatoare, afara de cite-va
comune ca Vizirul siLacul-ReziT,
unde a fost variola °via.; 5194
oi erati afectate i ati murit 54,
&lid. i'Vo
In com. Gropeni all fost 6o
caT bolnavl de scabies si maT
multi alp' banuiti ; all pierit 13
in cursul erneT.
Populaliunea ruralii a jud. se
compune mare parte din sateni
veniti de prin judetele vecine
si din Mocani veniti din Transilvania,
earl' se gasesc maT cu
seama prin comunele noü infiintate.
Cu putine exceptiuni,
sateniT sunt foarte muncitori si
ati moravuri bune. La satenii
veniti din imprejurimi se observa
obiceiurile in genere ale
säteanulta muntean.
In fie-care an la a treia Marti
dupa Paste, se aduna fetele
se impart in I sail 2 cete
fac un om mic de pamint, pe
care il pun inteun sicrid, inconjurindu-1
cu coji de oul rosie.
Una din fete se face popa,
alta dascal, o a treia duce
steagul (o trestle cu o batista
alba in virf) inaintea popei, altele
duc sicriul ce este urmat
de fete, carT jelesc Caloianul,
insotind plinsul cu oare-carT cuvinte.
La trei Joi din Paste se
aduna fetele si se duc de-1
dezgroapa, it aduc in sat si
azvirle 'lute° tinting., sag inteun
Ail. In urma aduc fie-care de ale
mincareT, placinte etc. siimpreuna
cu flacaii se pun la masa; f15.call
sunt datori a aduce vinul
si cu WO' manilla din pomana
Caloianului.
Femeile, in ziva de 7 Ianuarie,
se aduna i aduc mincarT,
placinte pregatite, le pun in tavale
si duc cite una pe la oamenii
cu vaza din com. si acestia
drept rasplata le dad cite-o
vadra de vin. Dupa obtinerea
vinului se duc acasa de petrec
unele cu barbatii lor, lar altele
singure.
La model, pe virful case! ginerelui
si a mireseT, se pune
cite un brad ale card ramurT
sunt impodobite cu hirtiT colorate.
Mireasa, de este din alt
sat, o aduc Cu 4 cal, 2 inaintasT,
lar in fundul carutei pun