Untitled - upload.wikimedia....

BRAMA (JuDET) 614
anul 1889-90 in jud.: tutun
lel 338285, timbre 16375, chibriturT
35900, cártI de joc 955
in capitalA : tutun 1338840 leT,
timbre 251135, chibriturl 91366,
cArtI de joc 27443 le!.
In 1890-91, de la I Aprilie
la Octombrie, In jud. : 218035
leT tutun, 8078 timbre, 20300
chibriturT si 290 cArtI de joc ;
In orasul BrAila : tutun 839960
leT, timbre 191835, chibriturr
54131, cArtI de joc 10625.
Produclia judetuluT este de
107151 hectol. gria, 45963 secará,
75 hectol. rapitA, 648941
hectol. orz, 235507 hectol. porumb,
70250 ovAz, 20060 meiti,
242 ctnepA, 432 in, in total
r 13262r hectol. ; cartoff 179000
kil., fasole 272910, unte 40400,
fineatA 1882430 kil., in total
2374740 kil.
Vite marT sunt 86896, din
carT 40704 bol, 33568 vacT,
16z bivolT, 1013 tauri, 11449
viteT, 33093 cal, 184 MAgarT,
159546 oT, 22355 rimá.torT si 289
capre. Total general 302362 capete.
Suhatul vitelor este de
37756 hect.; mare parte de vite
pase in bdltT.
Maioritatea locuitorilor din
judetul BrAila sunt de religiune
crestinl-ortodoxd. Pentru serviciul
divin sunt : in Brálla, oras,
9 bisericT romine, Cu 24 preotT,
14 cintlretT, 8 paracliserT ; iar in
restul jud. 58 bisericT, cu 74
preotT, 61 cintAret1 si 39 paracliserT.
In capitala jud., pe lingd bisericile
nationale, comunitAtile
strAine Il ají bisericile lor. Se
aflA i bisericA greacA, I bulgard,
i catolicd, I armeneascA,
lipoveneascA, i protestantà,
2 temple izraelite si a/te sinagoge
; in jud. se aflA numar
bisericA strAinA i anume cea
lipoveneascA din cAt. Piscul.
Bisericile mal toate se intre-
tin din avutul lor, ce se administreazA
de epitropiT intocmite
conform regulamentul St. Sinod,
sub controlul autoritAtif civile.
Administratiunea bisericeT este
incredintatA unuT protoereti si
sub-protoereA. Jud. Brálla face
parte din eparhia DundreT-d.-j.,
a cAreT resedintl este in Galati.
In jud. BrAila este : i licefi
real, Ct1 12 profesorT i zgo elevr,
I gimnaziu clasic Cu ro
profesor! si 130 elevT, I scoald
secundará de fete Cu ro profesoare
si 4 profesorT i ro8 fete,
8 scoale primare urbane de ladetY
cu 1382 elevT; 5 scoale primare-urbane
de fete cu 538 eleve ;
27 scoale rurale de bletf cu
1096 blet1 si 27 scoale rurale
de fete cu -578 fete; 32 scoale
mixte cu 745 1310 si 93 fete.
Sunt 4 scoale private de bAetT,
cu 614 elevl si 25 profesorT, 5
scoale de fete cu 450 eleve si
33 profesoare.
Pe lingA liceul real se aflA o
bibliotecl publicd, infiintatA din
initiativA privan, §i recunoscutä
de guvern; are aproape 5 miT
de volume. Anexat este si un
mic muzeti.
Se mal aflA un mic observator
meteorologic, infiintat la
1881 din initiativa d-luT St. Hepites.
Impärgrea administrativä .Judetul
Bráila este impärtit in 4
plAsT : pl. Vddeni cu resedinta
In com. Tudor-Vladimirescu, pl.
Balta, cu resedinta in com. Vizirul,
pl. CAlmätuiul cu resedinta
in com. TAtarul i plasa
Ianca cu resedinta in comuna
Ianca. Are o singurl com. urbanA,
BrAila, care e si capitala
jud. Sunt 54 com. rur., 75
tune si I I tire.
Marca jud. Baila e o corabie,
fiind-cl in portul capitaleT sale
stationeazA multe vase.
BRAILA (JUDET)
PAnA la impArtirea administrativa,
pusá in aplicare in cursul
anuluT 1892, judetul coprindea
numaT 2 pläsT : Balta
Vddeni.
Ir acest jud. este resedinta
regimentuluT 3 de artilerie, din
carT 2 baterii cAlArete si I de
pompierT in oras, 2 bateriT in
Tulcea, I baterie de pompierl
In Birlad si cite o baterie de
pompierT in BuzAd i Galati ; a
escadronuluT 3 de claras!, ce
face parte din regimentul 5 de
Focsani ; a unul batalion compus
din 5 comp. din regimentul ir
dorobantI si a unuT depoti de
recrutare. Aceste trupe tin de
divizia din Galati si de corpul
de armatá. din Focsani.
Comerciul acestuT jud. constA
In genere din cereale, vite si anume
lucrurT de bAcAnie, marchidAnie,
lipscAnie, etc. Mare parte
din afacerile comerciale sunt
In mtinele strAinilor. Transactiunile
din port sunt cu deosebire
in miinele Izraelitilor si a
Grecilor.
Bilciurr se fac : in ziva de 29
Iunie la Vizirul i, in ziva de InnAltarea-DomnuluT,
la Ciadrul,
pl. Balta.
In pl. VAdeni se fac 12 bálciurT
i anume la Sutesti si toate
Duminicile la Ianca i Filipesti.
In judetul BrAila se numArl
cite-va ¡abrid anume: de &inghie,
ciment, sobe de porcelan,
cue de incAltAminte, sApun, lumAnArT
i fáin6.. Prin com. rur. a
inceput sl se invete lucrul manual
si anume facerea de
lAriT, cosulete, impApuritul sticlelor,
etc. In com. delingl DunAre
locuitoriT se ocup1 iarna
cu facerea de rogojinT i alte
obiecte de papurA.
Din fabricile cele mal insemnate
putem cita: fabrica de ciment
a d-luT I. G. Cantacuzi no ; ea
posedá o instalatie desAvirsitl.