Untitled - upload.wikimedia....

BRAILA (JUDET) 613 BRXILA (JUDE
bela reese cä cea mai mare cantitate
de apa cade in lunile Iunie
Iulie, totusT stim cu totil ca
foarte adese-orT agricultura se
plinge de lipsa de ploaie în cursul
lunilor de vara, cind tocmal,
dupl cifrele date la anotimpurT,
avem cea mal mare
cantitate de apa.
Aceasta provine mai intlia din
faptul eA daca inteadevar in
lunile Iunie i Iulie cade cea
mal mare cantitate de apa, avem
in acelasT timp, din cauza temperatureT
ridicate din aceste luni,
cea mal mare cantitate de apa
evaporata.
Se stie de asemenea cä in luna
August cade foarte putina apa
in unir anT de loc saa aproape
de loc. Ast-fel in anul 1883 n'a
plouat absolut de loc in aceastä
luna si in anu11891 n'a fost de
cit o singura zi cu ploaie, in
care n'a cazut de cit un strat de
un singur milimetru.
Avem in general 8o de zile
de ploaie in cursul umil an,
repartite pe ano-timpurT precum
urmeazA:
lama . . . 17 zile
Prima-vara . . 24 »
Vara 19 »
Toamna . . . 20 s
prin urmare in cursul erne1
verei avem cel mal mic numar
de zile de ploaie.
Repartitiunea lunara a numArulur
zilelor este cea urmatoare :
Ianuaxie 5 zile Iulie 7 zile
Februarie 4 August 4
Martie 7 S ept-bre 5
Aprilie 8 Oct-brie 7
Maia 9 No em. 7
Iunie 9 * Dec-brie 8
Cifrele, care preced relative
la ploaie, coprind i timpul cind
a nins. Zapa& cade in totl
anil in cursul lunilor de luna.
Grosimea stratuluT format de
dinsa este foarte variabil de la
un an la altul. Nu s'a inregis-
trat pana acum o grosime, care
sa treaca. 6o de centimetri.
Directia dominanta a vintului
este aceea de la N.-E. In procente
repartitiunea vintuluT dup5.
cele 8 directiunT principale este
u rmatoarea :
N. . . 15°Jo S. . . . 14010
N.-E. . 19% S.-V. . i°/o
E. . . . 11°i° V.. . . 400
S.-E. . 160/0 N.-V. . io0/0
In general vinturile predominatoare
in tara noastra sunt de
la N.-E. si apusul saa S.-V. In
&ala poate din cauza configuratiuneT
albier Dunarer si a lanturilor
de dealun din Dobrogea,
directiunea dominantä dupa cea
de la N.-V. este cea de la S.-E.
Cu 160/0.
Presiunea atmosferica, la &Aila,
in localul unde este asezat
barometrul, are drept mijlocie
anuala reclusa la 0° valoarea
76o.2mm.
Rezervoriul barometrulul se afla
la 22 metri aproape d'asupra
niveluluT MariT-Negre, astfel
in cit valoarea anuala a presiuneT
atmosferice, reclusa la nivelul
mareT, este de 762.5mm.
Presiunea cea mal malta are
loc in luna Ianuarie, iar cea mai
coborita in luna Iulie. Diferenta
intre mijlociile acestor dota lunT
este de 6.5111m.
Mijlociile lunare ale presiunel
atmosferice sunt cele urmatoare:
Ianuarie 763.5 mm. lulie 757.0mm.
Februarie 761.6 a August 758.3 a
Marte 758.6 s Septemb. 761.6 11
Aprilie 758.7 s Octombrie 762.7 s
Maiu 758.2 s Noembrie 772.0 a
Iunie 757.8 s Decembr. 763.1 s
Cea mar înaltä presiune atmosferica
constatata la Braila
a fost de 785.0mm., la 28 Decembrie
1889, lar cea mal coborita
a fost 734.2mm., la 19
Februarie 1879, ceea ce da o
variatiune de 5o.8mm. in valoarea
presiuneT atmosferice.
Un factor important si la care
Baila poate servi pentru determinarea
climeT regiuniT in care
se gaseste acest district, este
determinarea epoceT inghetuluT
dezghetului DunareT.
Intr'un memoria publicat In
(BuletinulSocietAth Geografice»,
d-1 St. Hepites se ocupa inteun
chip amanuntit cu tEpocile inghetuluT
Dunarei in cursul saa
inferior si profilul patuluT DunareTlaBraila».
DupA ce dA pentru
fie-care din ce! 47 de anT
de la 1836-1882 epocile inghetuluI
i desghetului DunareT,
stabileste :
Din 47 de anT, in Ir, Dunarea
nu s'a prias ;
In 3 anT, Dunarea a inghetat
in dota rindurT;
Cel timpuria inghet al
DunArei a avut loe la 7 Decembrie
1862, stil noa ;
Cel maI intirziat inghet la
4 Martie 1874;
Epoca normall a InghetuluT
este a doua decadA a lunei
Decembrie-;
In anul 1890 Dun5xea s'a
prins la 30 Decembrie, stil noa.
Epoca normalä a dezghe-
Çuluï este ultima decada
din Februarie ;
Cea lunga durata in
care Dunarea a fost prinsa a
fost de 96 zile in iarna 1879-80;
Durata mijlocie a inghetuluT
este de So de zile,
Populagunea intregului jud.
cste de 118731 suflete, ceca ce
revine la 3 hect. si 83 ariT de
loc. Dintriacestia sunt 28401
capT de fam. 24752 stia carte,
93979 nu §tia carte. Sunt 13349
contribuabilI si 1633 patentar!
RomtnI, 1044 strAinT i 708 12raelitY.
SatenT improprietaritT din
1864 sunt 6249; din 1878, 4044 ;
neimproprietariti sunt 3571.
Sunt 1117 licente i 207 debite;
-consumatia acestora a fost in