Untitled - upload.wikimedia....

BRÄIASCA-RUSINWI 611 BRAILA (JUDET)
gineni, plasa Cerna-d.-j., jude- .
tul Vilcea.
Bräiasoa-Rusine§ti, jud. Vilcea.
VezI Braiasca-Draganul.
BrAila, judel. IsT are numele de
la capitala sa. Este situat in
partea N.-E. a MuntenieI, pe
malul sting al fluviulur Dunarea
si pe cel drept al SiretuluI si
al BuzauluT.
Se inargineste la N. cu jud.
Covurluiti, de care se desparte
prin riul Siretul, inceptnd de la
confluenta BuzauluT cu Siretul
si pana la confluenta acestuia
cu Dunarea; la V. cu judetul
R.-Sdrat, de care se desparte
prin riul Buzan, de la V. cat.
Vizireni si pana la confluenta
BuzauluT cu Siretul si cu jud.
Buzli1 printr'o linie dusä de la
cat. Vizireni prin hotarul mosier
Ciocile, la S. cu jud. Ialomita
printr'o linie dusa de la
Ciocile spre E. pe la S. com.
Cioara-Radu-Vocla, printre Mihaia-Bravul
si Luciul din jud.
Ialomita, pe la N. ostrovuluI
Vaca si coada padureT Ciulini,
pana in Dunarea-Vechie. In partea
E. se invecineste cu Dobrogea,
de care se desparte prin Dunarea-MAcinuluT,
pana in dreptul
Braild, la punctul Ghecet si
cu Dunarea pana la gura SiretuluI.
Forma judetulur este a unuI
pentagon neregulat. Formeaza
un ses intins, care merge inclinindu-se
de la N.--V. spre S.-
E. si care este intrerupt in partea
de N. prin lunca SiretuluI
pana in muchia Baldovenesti, in
partea de N.-V. prin lunca
BuzauluI, in partea de Sud
prin lunca CalmatuiuluI, si in
partea de E. prin lunca Dunarer
(Balta).
Acest ses este presarat din
distanta in distanta de o mul-
time de movile cu diferite semnificarT.
Cursurile de ape principale,
carT uda judetul sunt : fluviul
Dunarea in partea de Est in
lungime de 70 kilometri aproximativ.
La intrarea sa in judeti,
in partea despre S.-E.,
In dreptul gureI Ialomiter, se
desparte in dota ramurI, din
carI una, Dunarea-Vechie, apuca
spre E. si dupa oare-carT cotiturl
se indreapta spre N. pana
la Macin si apoT catre V. pana
la punctul Ghecet in fata BraileT,
unde se uneste cu ramura
numita Dunarea-Nouä sati a Vapoarelor.
Aceste dota ramurT
imbratiseaza teritoriul numit Balta,
care este strabatut de girle,
privale si japsT, formind diferite
ostroave si Tezere. Din Balta se
scot marT cantitatr de tot felul
de pestI, ca : crapT, somnI, linT,
cegl, salai, platicr, stiucT, cosacT,
nisetri si raer, carI aduc un venit
anual de peste 40000 leT.
Siretul uda judetul in partea
despre N., pe o lungime de peste
20 kil., incepind din partea vestia
a tirlel Panait-Sima, pana la
confluenta sa cu Dunarea spre
E.; peste dInsul trece calea fierata.
Braila-Barbosi.
Buzaul atinge jud. in partea
despre S.-V., in apropiere de
cat. Vizirenl si se indreapta catre
N.-E., unindu-se cu Siretul
In dreptul cat. Panait-Sima, pe
o lungime aproximativa de peste
6o kil.; pe dinsul sunt 3 podurI
in dreptul com. Latinul,
Gurguetl si Sutesti. Judetul maT
este udat in interiorul sla de
Calmatuiul, cu viroagele Buzlelul,
Puturosul si Strimbul si de
mal multe Tezere si lacurT sarate
ale caror ape coprind ape minerale.
Suprafata jud. este de 4550
kil. p. sal-1 455000 hect., al/bid
o lungirne, de la Siret pana, la
hotarul din spre jud. Ialomita,
de 70 kil. p. si o latime de 6o
kil. p. de la Buzau pana la Dunare.
Perimetrul sad e de 386
kilom.
Mijlo6a anuala a temperatura
aeruluI la Milla este de 100,4.
Ea variazg negreOt de la un an
la altul in limite destul de importante.
Ast-fel in 1887 mijlocia
anulul a fost de 12°,0, pe
d'id in anul 1888 ea s'a coborit
pana la 90,4.
Luna cea mal friguroasa este
Ianuarie, care are o temperaturA
mijlocie de - 40,9, lar cea mal
cAlduroasá, este luna Iulie cu
+ 230,3; prin urmare avem o
deosebire de 280 intre mijlocul
acestor dota lunI cu temperaturr
extreme.
Iatà carr sunt temperaturile
mijlociT lunare :
Ianuaxie -40,9 Iulie 23°,3
Februarie -20,3 August 220,0
Martie 40, Sept. 16°,9
Aprilie 12°,3 Octomb.120,3
Mala 170,4 Noemb. 50,7
Iunie 190,5 Decem.-10,9
Temperatura lund August se
deosebeste putin de acea a luneI
tulle si luna Aprilie are
aceeag temperatura ca si luna
O cto mbrie.
Mijlociile lunare ale temperaturelor
maxime si minime absolute
sunt urmatoarele :
Marfil ta
Ianuarie - 1,2 - 8,6 7,4
Februari e + 1,4 6,o 7,4
Martie 9,1 - o,8 9,9
Aprilie ,8,o 6,6 i1,4
Mala 22,7 12,1 10,6
Iunie 24,3 14,7 9,6
Iulie 29,5 17,1 12,4
August 28,3 15,6 12,7
Septembrie 22,9 10,9 12,0
Octornbrie 17,5 7,0 1(3,6
No embrie io,i 1,3 8,8
Decembrie 1,0 -4,8 5,8
Anual 15,4 5,4 10,0
De unde rezult1 cA deosebi-