Untitled - upload.wikimedia....

BRAH4EVTI-DE-JOS
miere, i i i cazane de facut
rachia. In raionul com. sunt I I
moll de apa, i un iaz, care are
suprafata de 6 hect.
Com, este strabatuta de Atli
Berheciul, care in raionul acester
comune se unevte cu Zeletinul
la capul dealulur.
Tot in raionul acester com.
incepe un deal, pe care sunt
satele : Cositeni la Est, Cor-
-cioveni la Vest, vi intre sate
se afla un loc numit Ceta-
Dealul se continua spre
N. pana la limita judetuld
can.
Este strabatuta de voseaua
judeteana care merge pe linga
Brahlv evti-d.-j. vi Braila§ evti-d.-s.,
vi pe urma se imparte in doua :
una care merge la Po dul-Turculur
vi alta care merge pe ling5. Corcloyed
spre Gaiceana i comunele
din raionul sail. Com. are
602 contribuabilT.
Se marginevte cu Valea-Rea
la N., com. Tepul la S., Buciumeni
la V. vi Valea-Berheciutur
la E.
Brähà§e§ti - de -Jos, sat; face
parte din com. Brahavevti, jud.
Tecucia ; este situat pe voseaua
ce duce la Gliceana, i kil, departe
de revedinta com.
Are o pop. de 118 capT de
fam., 431 suflete, locuind in
115 case. Copir in virsta de
scoa15. sunt 43 (28 baetr, 15
fete). In sat se afla o biserica
cu hramul Sfintir VoevozT, construita,
de locuitorr din lemn de
stejar la anul 1807. S'a reparat
in 1882. Se intretine de locuitoe.
Locuitoril sunt razevT. Satul
vechia. Attt acesta, cat
Brahavevti-d.-s., trag denumirea
de la un oare-care 4Brahap.
Aceasta se probeaza prin
zapisul de vinzare ce se afla in
Arhiva Statului, care e si citat de
610 BRAIASCA-DRAGANUL
d. Havdea in eCuvente den Bated»,
pag. 25. II dam aci in
extenso :
Adiaeü Petre Brahtts, suit/ si
turisesc cu acest zapis al meil, cum am
fost cumplirat o parte din ocing din sat
din Balimti, de art fost sezind Cudrea
din junfittata de sat a cincea parte ce
s'a aleage partea Anucjíl si a frateluI
eI Mateiu si et/ o am Andut luI Dumitra
Teahni i femeeT sale Tecle!, drept
doují sute g treI-zed de florintI, ban*/
ca si-I hie luI ocinit i mosie
/n vecI necltith, i In tocmalit neat/
fost Ona sulitasul i Bumar spitiírel
Cociu Bädeacolea si mult1 ()ameni hula'
si et/ tefan Diiacul am scris i spre
maï mare credinti neam pus si pecetiile
ca si se tie.»
Bralfá§e§ti - de -Sus, sat ; face
parte din com. Brahavevti, jud.
Tecucia. Ad este reved. com. -
Are o pop. de 215 capT de fam.,
755 suflete, in carT intrd vi
3 fam. de TiganT vi 3 de Evrer.
Aicr e vi vcoala, care se frecuenta
de 44 copir (38 1354'
vi 6 fete).
In sat se afla o biserica, cu
hramul Sfintul-Ioan-Botezatorul.
Aceasta biserica este facuta de
locuitorr in 1832 Oct. 22. S'a
reparat in 1859; se intretine de
obstia satuluT.
Brähä§oaia (Cfilugäreni - Vechi),
sat, in partea de S.-E. a
comuner Birzevti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluiú, situat pe coasta
dealulur numit la V., Floria ; la
N., Arvinte; la E., Bobilca
la S., Buciuma. Cea mar mare
parte a locuitorilor sunt rusnacI.
Se intinde pe o suprafata de 500
hectare avind o populatie de
8o familir saa 350 suflete.
In acest sat este o biserica facut&
la 1875 de Aga N. Chiriac,
prin executorul testamentulur
sag, D-1 Dem. Castroian.
Locuitorir sunt venitr de prin
satele Mamaevti i Mamornita
din Bucovina, pe la 1778-1779,
adica în urma luareT Bucoviner
de Austriacr.
Vite sunt : 403 vite mar!
cornute, 18 car, Ioo or vi 8o
rimatorr.
Braianul, jud. Vilcea. VezT : Porcilor
(Dealul-).
Braiasca, deal, In comuna Rusanevti,
pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.
Braiasca, loc izolat, pe movia
Ipotevti, lingávoseaua nationall,
com. Cucoreni, pl. Tirgul, jud,
Botovani.
Braiasca, fir/a; izvorevte pe
movia Catamarevti vi se varsa
in pirlul Draslauca, com. Cucoreni,
plasa Tirgul, judetul Bo.
tov
Braiasca, podif, pe teritoriul comuner
Cucoreni, pl. Tirgul, jud.
Botovani.
Braiasca, vale, pe movia Cad.
marevti, com. Cucoreni, jud.
Botovani, intre dealul Statina
osea.
Braiasca, valcea, ce se varsa in
eul Cerna, pe teritoriul comuner
Rusanevti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Izvorevte din coastele
comuner.
Braiasca-Drägani, mofie a statulur,
in jud. Vilcea, pendinte
de Episcopia Rimniculur pe periodul
1886-96 movia s'a arendat
Cu 2700 le! anual.
Bräiasca-Dräganul, paure a
statulur, fosta pendinte de Episcopia
RimniculuT, in intindere
de 185 hect. formad din trupurile
: Braiasca Rusinevti (85
hectare) vi Dragana (loo hectare),
0 situad in comuna Mar-