Untitled - upload.wikimedia....

BRÀD'ATELLTL 601 BRA.DEA,NUL
Brädätelul,pirtii, pl. Trotusul, judetul
Bacati, care izvoreste din
Fundul-Ursoaer, com. Dofteana,
si se varsa, de-a stinga, in Trotus.
Brädetelul, pîru, jud. Suceava.
Izvoreste din Bahna-Botestilor,
din líate i Humarie. Dupa un
curs de 8 kil., in care a format
2 iezisoare si a invirtit 5 morr,
se varsa in omuzul-Mare. Are
de tributarT din dreapta piraele
: Humarier, fíate, Matiesti,
Prodana i Valea-lur-Pavel; lar
din stinga piraele : Rablia, Valea-lur-Gherghel
i Ghilitoarea.
Contine multr pastravr.
Braditelul, clara rimnice, in padurea
si com. cu acelasT nume,
jud. Suceava. cBradatelul», zice
cunoscutul nuvelist, d. N. Gane,
in nuvela sa gFluerul lur
fan», «este o gradilla evita din
sinul nature, In care nimic n'a
lucrat mina omeneasca, este un
coltisor uitat, necunoscut in tara
noastra, pe care calatorul nu-I
viziteaza, pe care poetil nu
cintat inca, dar care nu inceteaza
de a fi mal putin desfa-
Olor de cit toate acele locurr
ce ad inspirat pan' acum lira barzilor
nostri nationalr.
eBradatelul are acea insusire
rara, ca, oil de cite orl II ver
vizita, intiparirile ce-ti lasa sunt
tot atit de vil, ca si cum lar
vizita pentru india ()ara. El vorbeste
nu numal ochilor, ci
sufletuluT. Inchipuitl-v, in mijlocul
unel padurl intinse, un lac
limpede, in care se vad jucindu-se
pastravii; apor, cascade
izvoare la fie-cave pass un
muschiti racoros, care se intinde
ea un covor verde pe plmint ;
piscurr cu figurr capricioase; inteun
cuvint tot ce poate natura
produce mal frumos, mal
dragalas, adunat inteun singur
loe, ca si cum Dumnezed ar fi
66620. Mara. Dialionar esograffe,
voit sa faca din BradAtel un mic
paradis pamintesc.
eCind vil acolo, o dulce simtire
te cuprinde la vederea acester
naturf, ce pare a fi imbracata
in hainele er de sal-hatoare
i multa, multa vreme
dupa ce aT parasit acest loe,
inentat, IÇI ramine inca
6tä in jalma tacerea misterioasa
a Bradatelulury. (Vol. I., p. 48).
Bradeanca, ragú, intinsa In comuna
Bradeanul, jud. Buzad,
pe cave proprietarul er a impärtit-o
in &el si a daruit o
parte Mitropolier (Rotunda-Mitropolier),
alta Eforier Spitalelor
(Rotunda-§opIrliga), iar a
treia manastirer Ghighiul (Ghighianca).
(V. aceste numirr.)
Bradeanca, (parte din Vernesti),
mofie a statuluI, in com. Vernesti,
jud. Buzad, si putin In
comuna Simileasca, pendinte de
Episcopie. Are 210 hect., din
cafi 40 crivina, numita Produleasa
; din teritoriul acester mosir
se abate o parte din 1.1111 Buzad
(Iazul-Morilor) , care uda
partea de N.-E. a orasuluT Buzad.
Brädeanca, mo,vie, in com. Mizil,
jud. Buzad. Are ca r6o hect.
arabile ; este .alipita mosier Fefelei.
Brädeanca,mofie, numita i Bradeanul-cu-Tufele-Albesti,
sad Tufele-Bradeanul,
In comuna Bradeanul,
jud. Buzad. (V. Albesti-
Tufele).
Brädeanca (Lapo§u1), peidure
a statulur, fäcind parte din marele
corp Bradul-cu-Sforile, in
com. Laposul, cat. Bradeanul,
jud. Buzad. Are 194 hect.
Brfideanca sad Jirläul,piciure,
in pl. Rimnicul-d.-j., com. J'ir-
lAul, jud. R.-Sarat. Face parte
din circumscriptia VII silvic5.,
ocolul Baben!; are o intindere de
200 hect., avind ca esenta salde.
Brädeanca sad Brädeanul,suba'ivizie
a cat. Laposul, din com.
Laposul, jud. Buzad, situata pe
partea stinga a izvorulur Sarata.
Brideanul, com. rur., in plasa
Cimpulur, judetul Buzad, situata
pe un indas ses si la o distanta
de Buzad de 271/2 kil. Limitele
sale sunt : la N. hotarul mosier
Moisica, com. Smeeni, pana in
hotarul mosier Bradeanca ; la E.
hotarul mosier Albesti, pana da
in pamintul locuitorilor din comuna
Pogoanele ; la S., incepe
din hotarul mosier Cotuna, pe
care merge putin, apd o la pe
hotarul mosier Meteleul - Lipanescu
i continua pe dinsele
pänämuhotarul mosier Frecateanca,
com. Glodeanul-Silistea ; la
V., urca din hotarul FrecA.tenciT,
pe la capetele mosiilor Cirligul,
Casota i Glodeanul-Sarat, face
un unghid, inclinind spre N.-E.,
pe hotarul inosiel Margineanul,
com. Mihailesti, da In hotarul
mosieT Cioranca, apor in hotarul
mosier Salcioara si de aci
In hotarul mosier Moisica. Fiind-cä
hotarul mosier Brebeanca,
din comuna Gheraseni, intra
foarte mult, printr'o limba ingustá
de pamint, in teritoriul
comuner Bradeanul, pana in apropiere
de mosia Margineanul,
printre mosiile Cioranca i Salcioara,
Izoleaza cu totul catunul
opirliga de corpul comuner
Bradeanul, de care tine acest
catun.
Suprafata acester comune e
de 3922 hect., din carl 3480
arabile, H6 padure, 254 izlaz
si 72 sterp. Proprietatr mar ivsemnate
sunt : Rotunda - Mitropoger,
fostá a statulur, parte
76