Untitled - upload.wikimedia....

BRATOVOWI B98 BRA ZDA-LUI-TRAIA N
judeteana a Bechetuld. Alte
sosele vecinale Il leaga de satele
Giormanele i Adunati-de-Giormane.
La S. catunuld se afla
balta cu aceeasT numire.
Bratovoe§ti, pädure particulara,
in intindere de 75 hect., plasa
Jiul-d.-j., jud. Dolj. Apartine d-luT
Constantin Duraba. Inteinsa predomina
stejarul ; se mal &este
cer, frasin, jugastru l alun.
Bratovoe§ti, pddure a statuluT,
in intindere de 800 hect., pl.
Jiul-d.-j., jud. Dolj. Apartinea
in vechime familiel Brincoveanu
apoT manastireT Horezul. Se
compune din cerT, jugastri, frasinT,
ulmr, alunT, cornI si din stejarl
; acestia din urma predomina.
Bratovoe§ti-cu-Puturile,mofie
a statuluT, pl. Jiul-d.-j., satul
Bratovoesti, com. Adunati-de-
Giormane, jud. Dolj, arendata de
la 1893-98, cu 42150 leT anual.
Suprafata sa este de 544 hect.,
afara de pamintul dat in loturl,
care se ridica la 1618 hect. Inainte
de 1864, apartinea mänästirel
care se si cherna
Manastireasca.
II fusese tnchinata in parte
la anul 7217 (1709) de c5.tre
calugarul Nichifor.
Prin hrisovul hit Constantin
Brincoveanu, din an. 7219 (I 713),
mosia Bratovoesti e citata printre
moiile i cele-l-aite aved
cumparate de parintele egumen
loan de la Horezul, pe care le-a
daruit toate acesteI man5stirT.
Bratuia, com. rur., jud. Gorj, in
partea de S.-E. si la 9 kil, de
orasul T.-Jiul ; ea formeaza singura
comuna; e situata pe dealud
i val; are o suprafa.ta cam
de 2500 hect., din carr: 400
hect. arabile, 300 hect. lived de
prunT, io hect. vie, lar restul pa-
dure, thfri i fineata; mare parte
din pamint este neproductiv.
Are o populatie de 282 familiT,
cu 1147 suflete, din carl 220
contribuabill.
Locuitorir posea. 130 plugurl,
caruta cu caT, 110 care cu
bol, 658 vite marl cornute, 834
oT, 91 capre, 420 rimatorl, 15
cal si 31 stupi.
Comuna e strabatuta de o
sosea comunala, ce o pune tn
legatura spre N.-V. cu orasul
T.-Jiul, spre E. cu Ticleni; la
S. se leaga printr'un drum de
car cu Rasina.
Comuna are scoala frecuentata
de 42 elevT din 45 inscrisT.
Posedá in interior 40 izvoare
atoperite.
Are 2 bisericT deservite de 2
preotr si 4 cintaretT.
Venitul comuneT este de 1553
leT, banI 98, lar cheltuelile de
1459 ler, banl 76.
Locuitoril din Bratuia se ocupa
cu agricultura, dogaria,
cresterea vitelor i lucrul lemnuluT.
Comuna e inconjurata de
o mare si frumoasa padure de
stejar.
Bratul, loc de izvoare, pl. Tazlauld.-j.,
com. Barsanesti, jud. Bacad,
pe teritoriul satuluT
testi.
Bratului (Fata-), munte, in comuna
Gura-TeghiT, jud. Buzad,
acoperit cu fineata.
Bratului (Izvorul-), izvor, in
com. Chiojdul- din - Mea, jud.
Buzad; ese din muntele Monteorul
i da in riul Siriul, curgind
printr'o incintatoare vale
ce poarta acelasI nume.
Bratului (Mägura-), mas-tira',
jud. Teleorman i semn de hotar
filtre mosia statuluT Barza-Sto-
borasti i mosia Tufeni, in par.
tea despre N. a celeT
BratuluI (Movila-), movild, in
com. Caragele, jud. Buzad.
Bratu§ca, canal, care se desparte
din canalul Lata, mal jos
de satul Chiscani, jud. Baila;
curge intre canalul Lata sl Stuparita,
desfacindu-se in dona.
o parte se un este cu Stuparita
si alta maT la vale se uneste larasi
cu Lata, mal' jos de catunul
Varsatura.
Bratu§ca, ostrov, jud. Braila, coprins
tare ramificatiunile Dut'Arel,
la V. de ostrovul Filipoiul
si in dreptul cat. Varsatura.
Bratu§ca, padure de salde, situata
in pl. Vadeni, jud. Braila.
Se margineste in toate partile
Cu Dunarea. Are suprafata de
20 hect.
Bravita, cdtun, comuna Ocnele-
Mar!, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Brazda, iaz, pe hotarul mosieT
Blindesti, la S. de satul etrareni,
com. Orniceni, pl. Turia,
jud.
Brazda, movilä, jud. BrAila, la
3 kil. spre N.-E. de satul Vizirul,
apro4e de soseaua Braila-
Calarasi.
Brazda, pddure, situatä pe teritoriul
comuneT Timpeni, plasa
crbesti, jud. Olt, in partea de
N. S'a numit ast-fel fiind-ca
printeinsa trece Brazda luT-Novac.
Brazda-luI-Novac, val. (VezT
Limes).
Brazda-luI-Traian, drum. Ved
Limes. Se afla in judetul Dolj,