Untitled - upload.wikimedia....

BRALOVITA
Caracal si de gara Visina. Se
invecinWe la S. cu Vadastra,
la N. cu Crusovul si la V. cu
Obirsia. E departe de Caracal
de 22 kil. si de Corabia de 16 kil.
E formata numaI din satul cu
acelasT nume.
Are 405 contribuabilT, 560
capI de familie, din o populatie
de 2031 locuitorT, din carI 1032
barbatI, 999 femeI ; 926 cAsä.toritr,
tros necasätorit4 86 stia
carte si 1945 nu sal..
Budgetul comuneI pe 1886/87
a fost de 1846 leI la veniturl
1796 leT la cheltueli. Ocupatia
locuitorilor e agricultura si cresterca
vitelor. In 1887 s'a cultivat
1775 hect. Cu orla, 1775
hect. cu porumb, 20 Cu ovèz,
40 cu orz i 5 cu viI. Vite marI
aü fost, n 1887, 1767, vite
3476 si 66o rimatorT.
Are 9 cIrciume si o scoall
primara cu un invatator, in
care ati urmat 18 elevI, din 95
copiT, 55 bletT si 40 fete, in
stare a o urma. Are o biserica,
Sf. Nicolae (1863), Cu 3 preotY
si. 2 cintaretI.
La Brastavatul sunt ruine antice,
poate romane; spre rAsarit
se afla i drumul de plata ce
se atribue lui Traian, si o cetate
cu oseminte spre N., in drumul
Caracaluha. Resturile ce
aflat caramizI, pietre
alte unelte, ail apartinut poate
une statiunI de posta pe drumul
de la Malva la Romula.
Bra§lovita, lac, in pl. Borcea,
ínsula Balta., comuna Dichiseni,
jud.
Bra§ovana - Mare, "detuve, situata,
in jud. Neamtu, marginea
satulta Ghindaoani, com. Cracloani,
pl. Piatra-Muntele.
-Bra§ovana-Mare, pirlia,r, jud.
Neamtu ; izvoreste din culmile
595
Dealurilor - Cracaoanelor, in apropriere
de satul Ghindaoani.
Se numeste ast-fel dupa numirea
paduriI, prin care trece. Curge
In directiune spre N. si se varsa
in piriul Varatecul.
Bra§oveanca, vechie numire a
cit. Gageni-d.-s., din com. Vintileanca,
jud. Buzaa.
Bra§ovnita, sat, din com. Suhuletul,
pl. Fundurile, jud. Vasluiti.
luat numele de la un
Brapvan, care a venit india
data' pe acest loc, de la Silistea,
din satul Gaureni ; se afla
la S.-E. de Suhuletul, situat pe
virful dealulur Brasovnita.
Are o suprafata de 72 hect.
si o populatie de 13 familiI saa
40 suflete.
Acest sat s'a infiintat, de odata
cu satul Gaureni, de /ocuitoriI
refugiatI din Silistea.
Cu vr'o jumatate secol
inte, satul era mal mare, insa
locuitoriT incetul cu incetul, s'ah
tot strämutat In Gaureni.
Bra§ovnita, deal, ce se intinde la
Est de satul Gaureni, din com.
Suhuletul, pl. Fundurile, jud.
Vasluia.
Bra§ovnita, vale, formata de prelungirea
coasteI dealulur Brasovnita,
com. Suhuletul, plasa
Fundurile, jud. Vasluia; se afla
spre S.-E. de satul Gäureni.
Bra§ovuluI (Izvorul-), isvor, in
com. Viperesti, jud. Buza.a. Ese
de la Poiana-Brasovulta si pe
Baga cat. Predesti se scurge In
riul Buzaa.
Bra§ovuluI (Poiana-), intins
rasratat platoR, in com. Viperesti,
intre muntir Virful-BraduluI
i Fintina-Hotilor, numit astfel
pentru cà mai inainte era
BRATCOVUL
statiunea unae se depuneaa marfurile
ce se aduceaa din Brasoy,
pe albia rlulta Buzan. De
aci ele eraa distribuite unele
pentru Buzaa i Braila, iar altele
luaa drumul prin Cislaa,
Buda, la Mizil i Gageni si de
aci se imprIstiaa in partea de
S.-V. a tara Tot pe ad, in anul
i66i, Domnul Grigore Ghica,
din ordinul SultanuluI, T.a trecut
ostile in Transilvania, contra
lui I. Chemeni. (incar, Cronica,
ed. II, vol. III, pag. 142).
Brata, livede, situata in hotarul
comuna Badeni-PamlntenT, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
Bratca, bala, formata din girlita
Piva, pe valea OltuluT, teritoriul
comuneI Beciul, pl. Siuld.-j.,
jud. Olt, la V. de catunul
Bälteni.
Bratci, pisc i pirig, in comuna
BAdeni-PamintenI, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Bratcovul, catun, face parte din
com. BAltati, pl. Tirgultd, jud.
Teleorman. Este asezat pe coasta,
in partea vaer Cu acelasI
nume.
Populatiunea este de 350 suflete*
din carI 61 contribuabilT.
Are o biserica, cu un preot si
un cfnaret.
Bratcovul, pîrî, jud. Teleorman,
in partea de V. a judetuluI.
Inceputul lta este din dreptul
com. Väleni, de pe dmpia
Boianulta, din jud. Olt ; dupa ce
trece de acest judet, mal jos de
com. Socetul, strabate teritoriul
comOnelor BAltati, MaldAieni
Magureni, se abate pe la marginea
de S. a orasuld Rosiori
si se varsa In nul Vedea, in
dreptul comuneT Meri-Goala. Vara
este mar tot-de-a-una sec si