Untitled - upload.wikimedia....

BRANITTEA 594
sa r.mlie apsa i scut4I de birul visterie
i de toate havalele ti angarilla
Poruncim dar domnia mea D-lor Ispravnicilor
aI tinuturilor, i saqi
tuturor altor zapcft, s ave0 a urma
tntocmaI i deslivtrit dupä hoeirtrea hrisovultil
acestuia al domnieI mele.
prea luminalft domnI fra;i1 notrii, cafi
din Pronia cereascii se vor orindui In
turna noastril oblinduitoril
acestuia, poftim nu mima sti nu stitimute
acest privilegiii i miluire, ci maI
v/rtos s Intuireasc i e Thstatorniceascii,
pentru a domnielor sale vecinici lauda
o pomenire. scris hrisovul acesta
la scaunul domniel mele In orapl Ia?i,
/filtra cea d'intliil domnic a noastri la
Moldovia, In anul al doilea. La leatul
1821, Ghenar 30.
Noi Mihail uçu1 Woevoda. NeculaI
Roset vel Visternic (procitoh)s.
Aceasta mosie, de la secularizarea
averilor manastirestI, a
trecut in stapinirea statulul.
Numire vechie : Tazlaul-Frumos.
Brani§tea, mofie, in jud. Neamtu,
com. Pingarati, pl. Piatra-
Muntele, situata in tnprejurimea
satuluI Pingäraciorul.
La 7028 (I 5 o), Stefan Voevod-cel-Tin6r
a ddruit aceasta
mosie manastirer BisericanI.
Brani§tea, miclpda'ure, 35 hect.,
pe fosta mosie a statuluI Margineanul
- Särata, din com. Mijud.
Buzati.
Brani§tea, adure mare, cu o intindere
de aproape 50 hect., pe
proprietatea stattiluI numita Gilmeele,
cat. Calinesti, com. Polana,
pl. Siul-d.-j., jud. Olt. Are
mal ales lemne de stejar de o
grosime de la 0,50-0,60 m. in
diametru.
Brani§tea, petic de pciciure, pe
proprietatea artojani, in suprafata
de 686 hect.' pendinte de
ocolul. silvic Cirtojani, judetul
Vlas ca.
Brani§tea, pitclure de stejar, pe
domeniul Giurgiu, pl. Marginea,
jud. Vlasca, in suprafata de 6o
hect., alaturI cu Oinacul ; depinde
de ocolul silvic Giurgiu.
Brani§tea, piidure de stejar, pe
proprietatea Babaita, jud. Vlasca,
in suprafata de 15 hect. ;
apartine mostenitorilor coloneluluI
Locusteanu.
Brani§tea, jud. Suceava,
ce-si are obirsia din rimni cut
din gradina proprietá.tir Horodniceni,
care, dupa un curs de
2500 m., dupa ce a format Iazul-Mare,
se arunca in Somuzul
Mare.
Brani§tea, pirla, mic afluent al
piriulur Sabasa, jud. Suceava.
Brani§tea, plaig cu vil, judetul
Dolj, plasa Bailesti, com. Cioroiasul.
Brani§tea. Vez! Berevoesti, proprietate
a statuld, in judetul
Muscel.
Brani§tea, poiand, mic platoa,
situat in capul de N.-E. al teritoriulur
com. Perieti, plasa Jiuld.-s.,
jud. Olt, pe malul drept
al vilceleI Vedita. S'a numit astfel,
pentru-ca in apropiere, mal
la S., se afla branistea saa
durea numita Cringul-CerbuluI,
care, poate ca alta data, sa se
fi intins i pana aci.
Brani§tea, silifte, jud. Bacati, pl.
Muntelur, com. Podurile, a sectieI
Branesti.
Brani§tea, in jud.
partea de E. a satuluI
comuna StInilesti, plasa Prutul,
pe sesul dintre Prutet si
Prut. Pe dinsul se cultiva cereale.
BRA.STAVÄTUL
Brani§tea, f es, jud. Fakir', pe
intindere de 600 hect.; se afla
in partea de N.-E. a com. Cozia,
pl. Podoleni, de a dreapta
riuluI Jijia.
Brani§tea, vale, in com. Baleni,
pl. Zimbrul, jud. Covurluia, filtre
dealul Valea-Rea i Cudalbi.
Brani§tea, vale, a pirluluI cu acest
nume, jud. Suceava.
Brani§tea, Vie, in com. Fundeni,
pl. Birlad, jud. Tecuciü, cu o
suprafata de 28 hect. o 62 aril,
proprietatea d-luI Verona.
Brani§tea, avoig, jud. Dolj, pl.
Ocolul, comuna Balta -Verde ,
apartintnd locuitorilor. Arborl:
plopT, aninI i salen; carI predomina.
Brani§tea-lui-Sanila, pdclure a
statuld, in intindere de 19 hect.,
pendinte de com. Seaca, plasa
Serbanesti, jud. Olt.
Brani§tea - Tipe§ti §erbe§ti ,
mofie a statulur, din carea s'a
dat i fostilor clacasI din com.
Branistea, pl. Siretul, j ud. Covurluid.
Partea rainasa azI are o
intindere de 5.698 hect. si 7.850
m. p., din carr 486 hect. padure
arenda anuala e de 75.000 leI.
Branita, areal,la V. de satul Negulesti,
com. cu acelasI nume,
pl. Berhecia, jud. Tecucia.
BranuluI (Gira-), gîrld, jud.
Teleorman, in com. Lisca, formata
parte din izvoare, parte din
scursorile baltiT, cind apele sunt
mar!.
Brastavfitul, com. rur., in mijlocul
plasir Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati, situata aproape de
soseaua i linia flerata Corabia-