Untitled - upload.wikimedia....

BRANWITA 690 BRANIFI'EA
sul Prutulur. Cultura cerealelor
este mal mica, din cauza inundatiunilor.
Cu toate acestea, totusr,
din 34404 hectare cit este
tntinderea piase, se cultiva 7029
hectare ; 66 hectare sunt cdprinse
de vil si 2836 hect. acoperite
cu padurr, dintre carr:
1056 hect. proprietate particu-
'ara si 1780 hectare propri etatea
statulur ; restul de 24473
hect. pamtnt este cuprins de
imase, finete, apee mlastinl
locurile pentru asezarea satelor.
Numarul vitelor e de 34809
capete, din cae: 12204 vite marT
cornute, 16898 ol, 5 capre, 12
bivolr, 1783 cal i 3906 rimatorT.
Industria se margineste la trer
morr de apa, trer de aburr
patru de vint ; la industria casflia.,
ce n'a disparut inca cu
total si la miel industrir manuale,
precum : facerea rogojinilor
cosciugelor, in satele
cani i Bozia ; impletirea palariilor
de paie, prin unele scolf,
impletirea lozier, din care se
fac : panere, cosercl, scaune, etc.
mal cu seama in scoala din t'irgusorul
Sculeni.
Comunicatiunea cu orasul Iasi
vecine se face prin
d'ad drumurl marl i anume :
I. Calea fierata, ce pleaca de
la orasul Iai spre E. in curmezisul
plaser, prin marginea comunelor
: Holboca, Tutora
1)ozia pana la satul Ungheni,
pe malul Prutulur, unde se leaga
cu calea frerata Ungheni - Rusi,
pi-in un pod mare de ffer. Comunicatia
se face prin statiile
Cristesti i Ungheni.
2. oseaua nationala, ce pleaca
tot din orasul Iasi spre S.,
alaturea cu drumul-de-frer, pana
dincolo de satul Vladiceni, de
unde se departeaza calea fferata,
cotind spre N.-E. pe partea sttnga
a riulur Bahluiul; iar soseaua
se prelungeste de a dreapta rtu-
lur pana la satul Chiperesti si,
trectnd apa Jijiel, merge drept
In malul Prutulur, in marginea
de sus a satulur Tutora.
De soseaua nationala Iasi-
Tutora se leaga soseaua judeteana
de la satul Tomesti, plasa
Codrul i continua pana ce infra
in plan. Branistea, in marginea
despre S., trecind prin
com. Costuleni, de unde se leaga
cu jud. Falda.
oseaua mixta, ce pleaca
din ttrgusorul Sculeni, in directia
N.-V. a plaseT si la sa tul Popricani,
in marginea despre E.,
se leaga cu soseaua judeteana
Iasi-Botosani.
Drumul vechiti al Branister,
care incepe din marginea
de N. a plAseT si se prelungeste
trecind prin toate comunele,
pana in marginea de S., spre
jud.
Populatla acester plA.51 este
de 9611 familiT, sad 11873 suflete,
din carl : 6079 barbatr
\5794 femer.
Dupa nationalitate sunt : ro998
RomtnI, 854 Evrer, 8 UngurT, 5
Rusr, 4 GermanT, 3 GrecT i 2
TurcT.
RominiT se ocupa cu lucrarea
pamtntulul i cresterea vitelor;
Evreil fac comert, lar
strainl sunt in diferite servicir
pe la mosir.
In privinta administrativa, pl.
Branistea este impártita tii opt
comune, formate din 39 sate si
un firgusor.
Resedinta sub-prefecturer e in
satul Ungheni, com. Bozia.
In privinta judecatoreasca, ea
cade in jurisdictia ocolulur Turia.
Numarul bisericilor este de
24, deservite de 18 preotr, 14
cintaretT i 17 eclesiarhr.
Numarul scoalelor este de io,
cu I I invatatorl i avind o populatie
scolara de 390 elevr
eleve.
Brani§tea, com. rurp pl. Siretul,
jud. Covurluid, la 18 kil. spre
Vest de Galati EA la 3 kil. de
malul SiretuluT. Se margineste
la N. Cu cotn. Hanul-Conacbi
catunul Costache-Negri (com.
Tulucesti), la E. cu cat. Smirdan
(com. Fileti), la S. cu rtul Siret
(com. Cotu-Lung, jud. Braila)
cat. Serdarul (Filesti), la V. cu c.
Independenta si parte din Hanul-Conachi.
Aceasta com, este
una dintre cele mar bine conditionate
ale jud. Covurluiti. Prin
ea trece drumul de fier ce merge
spre Roman (gara erbesti)
soseaua nationala Galati - Te -
cuciti.
Apele ce udd com. Branistea,
afara de Siret, sunt plrliasele :
Lozova, Birldzelul i Greaca,
precum i balta Lozova. Numarul
catunelor ce o formeaza e
de 4, i anume : Branistea, (resedinta),
Traian, erbesti-Vechr
Lozova; cea mal departata
de resedinta e erbe§ti-Vechr,
la o distanta de 41N kil. Locuitoril
din Branistea i erbesti-
Vechl sunt fostr clacasr, tmproprietaritr
la 1864; cer din Traian
j Lozova fosa insurater, iraproprietgritl
la 1879. Numarul
total al caselor e de 353; contribuabill
su nt 247; familir 348, cu
1423 suflete, din carl
femeT 710, necAsItoritT876, barba713,
casatoriVf 492, vAduvl 54, divortat
I. tiú carte 258, hU
titi 1165.
Intinderea teritoriulur comu
ner Branistea se calculeaza la
11655 hect., din carfl 6478 arabile,
2017 imas, 2793 finete,
383 padure, 109 vir, 150 baltr
elestaie, restul locurr sterpe,
Din pamint, 7648 hect. 7850
m. p. apartin proprietater mal%
reprezentata prin trer mo§if particulare,
numite erbe§ti-VechI,
Izgon i Tratan, precum i dota
ale statulul, cu numeld Branistea