Untitled - upload.wikimedia....

BRANCIOC
Brancioc; asa numesc locuitoril
chnpia intinsä dintre riul Prahoya
i comunele Tintea i Baicola,
jud. Prahova, care este
foarte productiva in cereale. Pe
aceasta cimpie se vad o multime
de movile.
Brancioc (Poienile-), trup de
mofie a statuluI, jud. Prahova,
pe care la 1864 s'ají improprietärit
parte din locuitoril comuneI
Bätesti, din pl. Crivina.
Brancultif (Valea-), vale, care
trece pe la sud de com. Brincoveni
si pe care curge un mic
piriti, care, unindu-se cu Jugalia,
se varsa in Oltetul, spre rasarit
de com. Cioroiul, pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati. Cuvintul
Brancul este o forma
scurtatä a numeluI de familie
al Brincovenilor.
Branga, deal si punct trigo nometric
de observatie, in cuprinsul
comuner Giurgita, pl. Balta, judetul
Dolj. Are o indltime de
86 m.
Brani§tea, piaset, jud. Iasi, in
partea despre räsarit a judetuluI,
situatä parte pe podisul dealuluI
a caruia coasta despre E.
formeaza valea prin care curge
riurile Jijia i Prutul, lar parte
pe intinsul ses al PrutuluI. Se
prelungeste de la N., din marginea
p1äei Turia, din punctul
Cornul-lul-Sas, spre S., de-alungul
Prutulur pana din jos de
satul Mdcaresti, in marginea judetuld
Falciti, la satul Coltul-
CorneI.
Se margineste la N. Cu plasa
Turia, la V. cu pl. Copoul
orasul Iasi, la S. cu pl. Codrul
si o parte a jud. Fälciü, iar la
E. cu Basarabia, de care se desparte
prin riul Prutul.
Este formata din comunele :
6S9 BRANIMA
Sculeni, cu satele : Sculeni
(tirgusor), Fra-suleni, Sorca
ena'reni, la nordul plaser.
Stinca, cu satele : Stinca,
Luceni, Luceni-Bilcdloael,
Luceni-Sturzoaet, Icufeni
Cotul-lut-Ivan, in jos de Sculeni.
Goldefti, cu satele : Goldefti,
Podul-Yijiet, Oa'aia-Bran,
Bob, Petrefti, Mecieleni,
n'U si Ldzdreni, in jos de com.
Stinca.
Borja, cu satele : Borja,
Marhonda, Berefti, Ungheni
Minzdtefti, in jos de comuna
Goldefti.
Holboca, cu satele : Holboca,
Dancul, Valea-Lungd, Ruseni-Vecht,
Ruseni-Not si Coada-Stincet,
la mijlocul
Tutora, cu satele : Tu/ora,
Cristef ti, Oprifeni-d.-j.
i Chiperefti, in jos de
com. Holboca.
Priscicani, cu satele: Pristicani
si Moreni, in jos de comuna
Tulora.
Costuleni, cu satele: Costuleni
i Mddirefti, la sudul
pläseI.
Intinderea teritoriuluI este de
34404 hect.
Aerul e umed i nesanatos,
din cauza baltilor ce se formeaza
prin debordärile apelor
PrutuluI i Jijid, cit si din cauza
maluluf ramas dup. varsaturr.
Pamintul este argilos pe sesurI,
nisipos pe malul riurilor
mal mult negru pe podise.
Teritoriul acesteI prasI este
singurul care are cea mal mare
intindere de ses i numaI in partea
sa despre V. se prelungeste
un sir de deal, ce formeazd culmea
sati malul drept al sesulul
PrutuluI ; aceasta culme se intretae
in 2 puncte, la intrareariurilor
Jijia i Bahluiul in acest
ves. Culmea intretaiata nu este
de cit capetele dealurilor Turia
Bahluiul, cela se sfirsesc in
sesul PrutuluI, precum si continuarea
dealuluI ce se afla din
a dreapta riulur Bahluiul, care
se ramifica in judetele Vasluiu
Falciii, formind si hotarul judetuluI.
Ináltimile acestor dealurI se
numesc : Stinca, Icuseni, Golaesti,
Chisdrai, Bobeica, Spinzuratul,
Coada-StinceT, Ruseni,Minzatesti,
Cristesti, Chiperesti, Mocra,
Costuleni, Rotar, Limba-
Gogal , Marcociul i Rangul ;
toate sunt de-a dreapta riuluT
Jijia.
Apele, ce uda teritoriul plaseI,
de la un capa la cel-ralt,
sunt riurile : Prutul si Jijia,
In marginea despre S., Bahluiul,
care face si hotarul intre
plasa Codrul pana la confluenta
luI cu riul Jijia. Aceste riurI,
in cursul lor, ati format o multime
de baltr i gtrle, pe carI le
intretin cu apa din varsarile lor.
Intre cele mal insemnate girle
si baltI sunt : Iantul, Gavriloaia,
Sorca, Ochisorul, Caraselul, Tieva,
Cotoman, Vulturul, Balta-
Lata, Roscana, Balta-PopeI, Rastoaia,
Strimba, Opinca, Buzduva,
Ciobircea, Durducul, Ochiul,
Lozia, al-GiudeluI, Popescu, Papuceasa,
Cularea, Rddiul, Marhonda,
Ragoaza, Lunga, Fulgerul,
Dragostina, Girlita, Voduletul,
Vladnicul, Harnetul, siganul,
Coscodana, Olanul, Biciusca,
Ciobircul , Bradul , Stuhoasa ,
Ghila, Lipoveanca, Malul - Gol,
Ramasita, Bulataul, Cadeul,
dra, Cocorata i Puricele.
In partea despre Vest, de a
dreapta riurilor Jijia l Bahluiul,
se scurg cite-va Oraje, formate
din izvoarele dealurilor,
anume: Covasa, Valea-Lunga
Covacna.
Productiunea cea mal mare a
pamintuluI este recolta
ce se face in abundenta, pe se-