Untitled - upload.wikimedia....

ALBESTI 38 ALBE8TI
pitala judetulur, cu o populatiune
de 433 fam. saú 1906 sufl. din
care 422 contribuabill.
Intre loc. sunt vr'o 20 fam.
evrer, stabiliti n tirgusorul Docolina.
Pe partea de V. a com. trece
catea nationald i calea feratd.
Vasluiii-Birlad, i riul Birlad pe
hotar.
Are i coald si 2 biserici cu
preoti si 2 cintlieti.
Vite : 1247 vite cornute, 168
caT, 458 or o 566 porci.
Albelti, com. rur., in plasa Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, este
situad pe partea dreaptd a riuluí
Ialomita, intre com. Poiana
si Mdrulieni si se intinde din
riul Ialomita, pe cimpia BdrAgan,
pAnd maT spre S. de linia feratd
Bucuresti-Fetesti, pe o suprafatd
de 940 hect., din carT
so hect. pádure. Pe teritoriul
com. se afld patru mosiT : Buesti,
proprietate a statuluT, cu
4500 hect., fostd pendinte de
mAndstirea Cernica, arendad
pe periodul 1883-1893 cu suma
de 40100 lei ; Albesti cu
3700 hectare, Batalu cu 850
hect., si Zamfiroaia cu 400 h.
sunt propriedtr particulare.
Dupd legea rurald din 1864
sunt lmproprietAriti pe teritoriul
comunei 120 loc. ; 214 se
gdsesc fárd proprietAti,
Com. este formad din satele :
Albesti, Buesti, Batalu si Socoalele,
cu resedinta primárier
si a judecatoriel in satul Albesti.
Populatiunea in 1890 era de
2561 loc. cu 530 capT de fam.
si 2031 membri de fam., sau
1300 bArbatT i 1261 femer.
Dup. nationalitate : 2552 RominT,
5 Greci, 2 Bulgarl si 2
Germani. Dupd. religiune: 2559
crestinT ortodoxi si 2 catolicT.
Dupd profesiune : 638 agricul-
torT, 6 meseriasT, 17 comerciantI,
9 profesiunr libere, 20 muncitorr
si 20 servitorT. Cu stiind
de carte se gasesc 129 persoane,
iar 2432 nu stiti a serie
citi.
Vite : 56o cal, 400 bol, 2800
oT i 750 porci. Budgetul la venituri
era de 7806 1. si la cheltueli
de 6787 1. Instructiunea In com.
se predd in 5 scoale, din carr
o scoald de 1)5.0 si una de
fete se afld in satul Albesti, o
scoald de bdetT si una de fete
In satul Buesti si o scoall mixtd
in Socoale, avind 3 invdtAtorT
si 2 invdtAtoare.
Sunt doud biserici cu cite
patru preotT i patru entdretT,
patiti de comund. cu 620 leT
anual.
Pe la capaul de S. al teritoriului
com. trece ealea feratd
Bucuresti-Fetesti.
Albe§ti, com. rur., pl. Dimbovita,
judetul Muscel, 7 kil. departe
de Cimpulung. Este situatd pe
malul sting al riuluT Bratia si
pe valea numitd 4Strigoiuly.
Se compune din 2 cdtune :
Albesti i Cindesti, avind o populatie
de 894 loc. (462 bArbati
si 432 &me° cu 217 c. de fam.,
carr trAesc in 217 case.
Ad a fost tnainte vreme resedinta
plaiului Nucsoara.
Aceasd comuna se mdrgineste
la E. Cu com. Voinesti,
la V. cu com. Nucsoara, la S.
cu com. Godeni i la N. cu
munt.ir comunei Nucsoara, ne
maT fiind in aceastA directiune
niel o comuna pAnd la hotarul
Transilvanier.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura;
mare parte sunt pietrari,
dogari i scindurarT.
Er aü pentru trebuintele ion
casnice: 460 bol, 330 vacT, 16
taurl, 158 viteT, 1640 of i berbecT,
284 capre i 20 porcT.
Budgetul comuneT se urcd la
1917 1. ven. si 1824 1. chelt.
In jurul comuner se aflA 11vezT,
finete i pdd. acoperite cu
fag, mesteacdn, anin, plop, etc.
Are trei muntT: Boldul, Voivo da,
Obirsa, carT apartin numar acesteT
comune ; tu totT se afld
stine, unde se fabrica brinzA.
Rtul BrAtioara (v. a. n.) trece
pe la E. de cdt. andesti
Bratia pe marginea de V. a el.
Pe riul Brdtioara sunt in raionul
comuner 4 ferAstrae si
moard. ; lar pe Bratia sunt 13
ferdstrae si I moard. In aceste
ferdstrae se tae lemne de brad.
In cdt. Albesti loc. sunt mosnenT
i posedä pdmintul prin
mostenire, din mosT-strdmosT ;
lar ceT din eAt. andesti s'au
impropriedrit, in anul 1864, pe
proprietatea statuluT, Berevoesti.
Comuna se intinde pe o suprafatd
de 690 hectare. Printeinsa
trece soseaua comunald, care std
in legAturä cu orasul Cimpulung.
Bilciu la 15 August.
Are o bis. fondad de loc.
comuneT, deservid. de 2 preoti
si I cintdret; o scoall mixta.
Cu intretinerea scoaleT, statul
cheltueste 1404 1. anual.
In raionul comuneT sunt 3 izvoare
cu apd minerald, carl contin
mult iod, i 14 cariere de
piatd, din care se exploateazd
o piatrá de o structurd groso
land, dar cu bobul foarte strins,
in cit formeazd o piatrd excelentd
pentru constructiT i chiar pentru
sculpturd. Cu acest calcar
numulitic dela Albesti s'a construit
la inceput, si s'a restaurat
chiar acum In urmd, celebra
mAndstire Curtea-de-Arges. Piatra
de Albesti serveste azT la
constructiT de poduri i alte edificir.
La aceste cariere lucreazA
peste 100 lucrAtorT, ItallenT in
cea mal mare parte.
Catierele de plata de la Al-