Untitled - upload.wikimedia....

BR4Dt.IL 583 BRADUL (J3ERCA-)
CruceT, situat pe teritoriul comuneT
Schitul-Frumoasa.
Bradul, izvor, in com. Magura,
jud. Buzda ; ese de sub muntele
Ciolanul si se scurge n riul
Buzar'.
Bradul, loc izolat, n jurul comuna
Bujoreni, plaiul Cozia,
jud. Vlicea.
Bradul, müntTstire, frumoasä prin
trecutul sda, in com. Tisaul, judetul
Buzaa, pe malul sting al
riuluT Niscovul i aproape :de
varsatura VaeT-HalesuluT, situata
pe un rasfatat si strategic platal,
cu o pozitie tare si vederT
admirabile, maT cu seama in
partea de N.-V. Din datele aflate
ad nu se 'poate constata
timpul fondarer i primiT er fondatorT.
Frontespiciul de la intrare,
in mare parte, este rupt
sters, abia se mal* citesc cuvintele :
.... si fala a sfintuluT i mareluT
m Dimitrie mirotoni
vd. Pentru sufletul
si a parintilor
ale noastre sa fie pomenire. Io
MateitiVerevod leat (7150)1642».
In mijlocul bisericeT, sub policandru,
e o rozeta de piatra inconjurata
de o coroana, in care
e sa.pat : «S'a mutat oasele fericitilor
ctitorI . . . » Restul
sters, din cauza vechimeT si a
calcareT cu picioarele. Pictura,
de si reinoita. in 1844, a reprodus
exact, dupä atestatiunea batrinuluT
preot si a altor oamenT
localf, pe vechir ctitorr. Pictorul
fiind slab, figurile nu mar prezinta
interes, ci numaT numele
lor. Biserica e tinutd de jupin
Radu vel comis i sosia sa jupineasa
S ofica. Alaturea se vede:
Mihalcea vel comis, (probabil
Cindescu). Pe peretele sting se
Vad : jupineasa Neaga, jupin
Moise vel Spatarul, jupineasa
Stanca, sotia luí Moise, etc. Dipticul
contine urmatoarele nume:
Mihalcea, Petru, Radu, Sofica,
Moise, Neaga, Grajdana, (poate
fondatoareamanastirif Grdjdana,
care este in apropiere), Despa,
Moise, Despina, Ba1a5a, Christea,
Mateia, Bratul, Stanca,
Alexe, Dedu, Grigore i Arhiereul
Agapie (egumen grec). Biserica
e de o marime mijlocie,
in stilul bizantin, tusa nu numal
vechimea, dar si stilul, arata o
epoca anterioara luI Mateiti Basarab.
De jur imprejur e ¡ileonjurata
de o cetate, ale carta zidurT
groase de 0,85 c. m. formeazd
un patrulater cu lungimea
fe-caruT perete de la 50 6o
metri. In fata sunt 2 turnurI,
din care cel din coltul sting (despre
riul Niscov) este mal inalt
cu miel ferestrur, pe unde se
putea vedea departe 5i da cu
armele ; cel din coltul sting,
spremunte, servea ca clopotnita,
dar se putea intrebuintasi pentru
aparare. Peretir cetatiT sunt zidiff
intocmaT ca al bisericeT domnestI
din Curtea- de - Arges, adica
piatra incadrata in 2 3
rindurT de caramidd. Portile
marT, de lemn, Imbracate in plací
groase de .fier, in care se vad
urme de gloante si ghiulele, ceea
ce probeaza ca aci s'ad dat mal
multe lupte. Cert este ca aci
a fost luptä la anul 1821, intre
Turd i EteristiT, carT se
refugiasera inauntru. Dupa traditie,
aci se fortificad si tineati
lupte contra Domnilor tariT,
boerif din Buzaa. In anul 1689,
cind NemtiT aa ocupat tara,
Constantin Brincoveanu s'a retras
in Buzaa, iar pe Doamna
sa, impreuna cu alte jupinese
le aü asezat in aceasta manastire.
(VezT istoricul judetulul).
D-na Maria (Elena ?), drept multumire
ca a scapat, intre alte
fapte de pietate, a daruit aces-
tei bisericl cartile rituale, din
carl unele se conserva. si asta-zI
(Evanghelia din 1693). Proprietitile
mal insemnate ale acesteT
mankstirr aú fost : Tufele,
Bradeanul, Bradul i Berca, Badeni
sad Pietroasa, Pietroasa-
BadenT, etc. Mal tirzid a fost
inchinata manastirel Molivdokepasti
din Pogoniana. Cu secularizarea
a devenit biserica
de mir, si serva locuitorilor din
catunele Valea-Rea si Halesul.
In casele manastirer, de si in
ruine, s'a instalat scoala si primaria
comuneT Tisaul. La spa -
tele ziduluT de N.-V. se afla cimitirul
comuneT. Printre crucile
de aci se disting 5 de o insemnata
marime si foarte vechT,
(poate in memoria celor cazutT
In lupta de la i821). Piatra fiind
nisipoasa, s'a macinat de timp
si inscriptiunile aa devenit nelizibile.
Acum s'aa scos.
Bradul, rnofie, jud. Bacaa, plasa
Bistrita-d.-s., com. Serbesti; de
i6i fald.
Bradul, ?d'Are a statuluT, in comuna
Laposul, catunele Pietricica
5i Laposul, jud. Buzla ; face
parte din marea padure Bradul-
Berca ; are singura. 530 hect.
Bradul, numire ce se maT da
padureT Pietricica BadenT, din
com. Pietroasa-d.-j., jud. Buzla.
Bradul, schit, com. Cheia, plaiul
Cozia, cdtunul Gurguiata, judetul
Vilcea, fondat de Eromonahul
Saya la anul 7292 (1784),
avind hramul Nasterea Sf. roan
Botezatorul.
Bradul-Berca, parte din peldurea
statuluT Bradul - Berca cu
Sforile. Bradul-Berca se afla in
com. Tisaul, cAtunul Halesul,
jud. Buati, si are 760 hect.