Untitled - upload.wikimedia....

BRABETI 681 BRABOVA
frecuentata. de 65 copiT din Brabeti
si 6 din Loeusteni. Cu virsta
de scoalä. sunt 115 copir.
In sat este o biserica, fondata
in 1845 de Protoereul Constantirr
Sachelarie O altr locuitorT.
Este de zid si serbeaza
hramul Cuvioasa Paraschiva.
Comunicatia in acest cdtun
se face prin sosele vecinale si
comunale, care fi pun in legatura
la N. cu Locusteni, la S.
cu Damianu, lar la Sud-Vest Cu.
Raetul.
Brabeti, sat, in com. rur. HorAsti,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Brabeti, coitun, in jud. Teleorman,
com. Malul, plasa Teleormanulur.
Are o populatiune de
198 suflete si 37 contribuabia.
Brabeti, tno§ie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Locusteni,
satul Brabeti.
Brabova, com. rur., plaza Dumbrava-d.-s.,
jud. Dolj, situad. in
partea de la centru, la 31 kil.
V. de Craiova, si la 9 kil. de
resedinta pl., com. opotul.
E situata. pe ambele malurl ale
piriulur Bogdanelul, pe valea numita
Brabova.
Se margineste la N. cu com.
opotul, la S. cu com. Rachita,
la E. cu com. Pietroaia, la V.
cu com. Seaca.
Limita Enid de N. pleaca din
Drumul-Cernatulur, merge spre
N. cam ioo m., de unde se intoarce
spre V. si se termina
Ja poarta tariner catre Seaca.
Limita linier de Sud incepe
de la poarta tariner Rachita,
merge in linie dreapta spre N.,
pana ce da in Drumul-CernatuluT.
Limita liniel de V. pleaca
de la poarta tarineT Seaca si
merge pana. la poarta tariner ce
duce la Padure.
Comuna este udata de riul
Bogdanelul, care impreuna. cu
Valea-Repede, se varsa in piriul
Rachita, afluente al ObedeanuluT.
Piriul Bogdanelul primeste
pe stinga, chiar la esirea sa din
comuna, piriul Pleana. Pe Braboya
se afia un pod de lemn ;
are dona. vadurr in dreptul acester
comune.
Se spune cd comuna a fost
infiintata de 'un proprietar, care
fiind singur pe mosia sa foarte
paduroasa, ar fi adunat °amen!
din comunele vecine, dindu-le
loe si ajutoare pentru a se stabili
pe proprietatea sa. Pe atunci
comuna se compunea din
4 catune si anume : Brabovad.-I.,
Brabova-d.-s., Rachita si
Urdinita. AzT se compune din
3 catune si anume : Brabovad.-j.,
care este catunul de resedinta,
Brabova-d.-s. si Urdinita.
In comuna se afla o biserica
de zid, cu hramul Inältarea-Domnula,
ziditä la anul 1885 de locultoriT
comuner. Are un preot
si un cintAret.
Populatia comuneT e de 1254
suflete, din carT 975 barbatT si
879 femer. Dupä legea rurald
din 1864 sunt 254 locuitorT impdmintenitT.
Case sunt in numar de 420,
facute de birne, paiante sati cardmida.
In Brabova-d.-j. sunt 3
case marT boerestT ; douà ale
raposatulur Braboveanu si una
a luT Barbu Izvoranu. Toate casele
ail grädinT.
Suprafata teritoriulur comunal
este de 4800 pogoane, din
carr; 4003 pog. pamint arabil,
300 pog. fineata, 350 pog. izlaz,
6o pog. loc sterp, si 190
pog. padure.
Padurea numita Padina, cu
Cetatea saii Movila (cat. Brabova-d.-j.),
apartine d-ltir G. lzvoranu
; are o intindere de 140
pogoane. Pädurea Brabova, in
catunul Brabova-d.-j., cu o suprafata
de 50 pog., apartine fra-
Olor Geblescu.
Sunt compuse din: cerr,jugastri,
carpen!, fagr, frasi ni, girpite,
ulmI, etc.
Mosia de pe teritoriul comunal
se numeste Brabova ; are
un venit de r00000 ler anual,
si apartine proprietarilor : G.
Izvoranu, T. N. Izvoranu, G.
Constantin si fratilor Geblescu,
cumpdrata. de la raposatul Braboveanu.
Viile, in intindere de 25 pogoane,
apartin locuitorilor si proprietarilor
; se gasesc situate pe
proprietatI si pe impamintenirr ;
ele dati vin rosu.
Cariere de piatra. se gasesc
In catunul Brabova-d.-j. ; ele
se exploateaza In folosul soselelor
comunale.
In comuna se gasesc cladiff,
in care se fabrica pana la 50
decalitri tuica sail mafia.
Multr locuitorT lucreaza sacr
de cinepa, lar femeile tese pinza,
pe care o vid. Se gaseste in
comuna un atelier de fierarie.
Pc mosia Brabova se gäsesc
trer serle : dota ce apartin d-lur
G. B. Izvoranu, lar una d-lur
T. N. Izvoranu ; se fabrica. anual
pana. la 1203 kgr. brinza.
Vite cornute 271, or 149 si
ce 28.
In comuna sunt 3 circiume :
2 in catunul Brabova si i in
catunul Urdinita. Comerciantr
sunt 4.
LocuitoriT isT desfac productele
la Craiova si la schela Cetatea.
Transportul produselor fi fac
cu carele trase de bol sal cu
carutele, pe calea comunall ce
plecind din aceasta com., trece
pe la com. Plesoaia si Breasta,
pana ajunge la Craiova, avind
directiunea V.-E.
Mara- de aceasta cale comu-