Untitled - upload.wikimedia....

BOZIEN1 678 BOZIENt
maT mult goale, in care se gdsesc
cariere de piatra si de var.
Comuna Bozieni este formata.
din : Bozieni, tirg, i Ruginoasa,
sat, cu o suprafata de 2437 hectare
(1706 ala, 45 prajinT, lo
stinjenf), dintre carT actualmente
sunt cultivate numal 745 hect.,
39 ara', atingind in aun' din urma
maximul pOn5. la 1432 hectare,
852 m. p. (1000 falc1), impreuna
cu finetele i imasele vitelor.
Padurile ocupa o intindere
de 392 hect., 3528 in. p. (290
t'Oler).
Locurile inlästinoase, in care
se coprind cele 5 iazuri ce are
comuna, incepind de la izvorul
piriuluT Ciorini, in susul poduluT
de pe soseaua Piatra-Roman
mergind in jos pe valea Erzucan,
pana sub culmele munteluT
Stan, atl o intindere de
Io hect., 6739 In. p., (7 falcr,
36 prajinT, ii stinjenT patrati);
restul terenurilor e ocupat de
sate, tirgusor, luncT, val i locurT
necultivate.
Populatiunea comund este de
1542 suflete, sati 347 de familiT,
din carT : 766 barbatl, 776
femeT ; 837 necasatoritT, 6o8 cdsatoritT,
93 vaduvl, 4 divortatT ;
107 Cu stiinta de carte, 1435 ara
stiinta de carte; sunt 276 strainf.
Dintre locuitora improprietaritl
in anul 1864 sunt asta-zI :
56 carl stapinesc locurile
lor, 71 ca urmasT si 72 carT, de
insuratl i cultivatorT de pamint,
niel' un fel de proprietate.
Ocupatiunea de capitenie a
locuitorilor este agricultura si
cresterea vitelor. Ce! din Bozieni
si mal cu osebire sträiniT,
se indeletnicesc cu comertul
industria.
Cea maT mare parte a soluluT
acestei comune, este format
din terenurT noul, ramase propriT
agricultureT dupa Mema pa-
durilor, asa ca relativ sunt roadnice
i ara, ingrasaminte.
Cultura albinelor a fost odi-.
nioara infloritoare ; asta-zI irisa
e decazuta, asa ca. de-abia se
maf gasesc in tonta comuna
40-50 de stupI.
In aceasta comuna se afla :
douà cu 6 deserventl
(venitul fonciar anual al paminturi/or
bisericestf se urca /a suma
de 816 leT) ; o scoald, cu un invatator
platit de stat. Se maT
afla. 3 morT de apa, un cazan
pentru fabricatul rachiuluT de
drojclie, o pitarle, 5 ateliere de
croitorie, un atelier de ciobotarie,
un atener de stolerie pentru
obiecte de lux, un timplar,
un rotar, 6 lipscanir i mal multe
circiume.
Budgetul comunef e de 5866
leT la veniturf i de 5767 leT la
cheltuelf.
Comunicatia cu satele vecine
se face: prin un drum ce duce
de la satul Bozieni la Talpa prin
soseaua Piatra-Roman, care traverseaza
com. prin mijlocul el;
prin drumurile Bozieni - Ruginoasa-Homiceni
(com. Talpa)
Bozieni-B u desti-Ghicai
Bozieni, tirgufor, asezat 'in partea
din centru si cam spre S.
a com. Bozieni, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, pe ambele
laturT ale drumuluT judetean Piatra-Roman,
la 27 kil. spre E.
de Piatra i la 18 kil. in spre
V. de orasul Roman. Este intemeiat
la 1840, de proprietarul
mosieT de pe atuncI, logofatul
Lupu Bals.
Impreuna cu vatra satuluT, Bozieni
are o intindere de 18 hect.
61 aril (12 falcl, 45 präjinT, 16
stinjeni) si o populatiune de aproximativ
timo suflete, dintre
carT ceT mal multl sunt Evrer,
apoT Romini, GrecT, NemtI
alte nationalitatl, carT se ocupa
cu comertul, industria si prea
putin cu agricultura.
In spre S., paralel cu tirgusorul,
se afla curtea proprietatiT,
cladire vechie, de pe la luceputul
veacului, asezata in mijlocul
une! livezr, ce are o Intindere
de 27 hect., 2360 m.
p., acoperita cu arborT fructiferf,
a caror fructe dan un venit
anual de la 500-600 le!.
Spre N., pe valea Cioranilor,
se afla o alta zidire mate, cu
case de locuit, facute din zid,
dar in stare clarapanatä, numita
velnita ; imprejurul acestora se
Intinde o Evada de vr'o 3 hect,
In ttrgusorul Bozieni se afia
o bisericä zidita de Teodor
Bals pe locul proprietátir; o
primarie fa'cuta in 1876; un
ficiti postal, cu serviciu zilnic.
Pana la 1883 a fost si o scoall
primara', cu invatator platit de
stat, avind si o subventle de
200 lef din partea comunel.
Pe Una acestea mal sunt:
5 ateliere de croitorie (3 pentru
barbatf, 2 pentru femel) ;
un atelier de ciobotarie ; un atelier
de strungarie (stolerie) ;
2 fieraril sistematice, dintre carl
una executá i lucra'rT de caretasie
(harabale, cdrute, etc.) ;
o casapie ; un cazan pentru fabricatul
rachiuluT de drojdie; 14
bacaniT, 16 lipscanif, mal multe
circiume si o pitarle.
Bozieni, com. rur., in pl. Fundui,
jud. Roman, spre S.-E. de
orasul Roman, pe piriul Bozianca,
la o departare de 25 kil.
de Roman si de 23 de resedinta
plaseT. Este formata din
satele : Bozieni, Buda, Crlesti.
Cuci - Iucsa (Bozieni - RazesT)
Vada, cu resedinta com. in satul
Bozieni. Are 364 capT de
familie, 497 contribuabili, 1600
locuitorT, din carT 58 5tiú carte ;
372 case. Sunt 1283 capete