Untitled - upload.wikimedia....

BOZDOC 577 BOZIENI
Bozdoc, deal, in jud. Braila, la
S. satului Ulmul.
Bozdoc, vale, jud. Braila, lingà
dealul cu acelasT nume.
Bozeni, vechie- numire a satuluI
Sateni, com. Borduseni, plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita.
BozgAelei (Valea-), vale, in judetul
Buzad, com. Magura, catunul
Scriptoarea ; incepe de la
Scriptoarea si se scurge In riul
Buzaul.
BozI (Valea-cu-), vale, in judetul
Ialomita, pl. Borcea, comuna
Cacomeanca.
Rozia, com. rur., in partea de
S.-E. a pl. Prutul, jud. Falda,
märginita la N. cu com. Bere-zeni,
la S. cu com. Rinzesti, judetulTutova,
la E. cu riul Prutul
si com. Falcid si la V. cu comuna
Gagesti. Este formad din
satele : Bozia, Bogdanesti si Odaia-Bogdana.
Are o Auprafatä
cam de 10257 hectare si o populatie
de 180 familiI, 720 suflete
din carT 150 contribuabilI.
Are o scoall, precum si 2 bisericI
deservite de 2 preotT si 4
dascalT.
In partea de E. a com. se
intinde sesul PrutuluT, pe o suprafata
cam de 5721 hect., din
carÌ ca la 3000 sunt acoperite
de Orle si ball, lar restul de
flnete si lundf.
Din baltI se scoate mult peste,
cu care se face un intins si manos
comert.
Mara de sesul PrutuluT, comuna
e brazdata in partea de
V., de la N. la S., de dealurI,
printre carT curg mal multe piriiase
si iazurT.
Budgetul la veniturT este de
3960 leT, iar la cheltuelT de
296! leT.
Vite marT cornute sunt 868,
caT 125, or 3002, porcI 216.
136zia, sat, tn partea de N. a
com. Bozia, pl. Prutul, judetul
Falcid, asezat pe platoul DealuluT-BisericeI,
la distand cam
de 5-L6 lcil. de 14111 Prut.
Are o suprafata de 7568 hect.
si o populatie de 103 familiT,
cu 423 suflete $i loo contribuabill.
LocuitoriT se ocupä cu agricultura,
cresterea vitelor si
pescaria. vil sunt pe o intindere
de 8 hect. Spre Prut, pe ses,
se afla 2 baltI marI ; prin sat
trec 2 pillase ; spre V. sunt
3 iazurT ; lar spre S. o movill
numita Cetatuia.
Este resedinta comuneT; are
o scoalä infiintata. in 1869 si o
biserica, deservid. de I preot,
facuta in 1859.
Bozia,baltei. (VezIBerezeni, balta,
jud. FAlcid).
Boziana, lar, din com. Gropnita,
plasa Copoul, judetul Iasi.
Poarta numele unuT locuitor, care,
in anul 1837, oprind scurgerea
maT multor piriiase de ploaie
prin o iezatura., a facut acest
mic iaz, ce serveste pentru adapatul
vitelor.
Boziana, vale, jud. Iasi, in partea
de N. a com. Gropnita, pl.
Copoul ; se numeste ast-fel de
la iazul Boziana.
Bozianca, sat, in pl. CimpuluT,
pendinte de com. Girbovi ; este
situat spre V. si in apropiere
de satul de resedind.
Populatiunea satuluI este de
31 familiT RominT, 2 familiT UngurT
s'i 1 familie GrecI ; in total
168 locuitorl.
Vite sunt : 64 caT, x35 bol,
250 oT si 193 porcT.
Acest sat s'a infiintat, in1833,
de locuitorT din judetul Buzad,
in numar de 25.0 familiT, dar, la
anul 1865, cea mal mare parte
dinteinsir s'ad retras in vechile
lor sate, spre a se improprietari
dupa legea rural& din 1864,
aicT nerecunoscindu-li-se dreptul
de a fi improprietaritT.
Bozianca, pilla, ce uda judetul
Roman, pl. Fundul, com. Bozieni.
Izvoreste din marginea de
N. a pl. Fundul, la S. de satul
Sacaleni. Curge de la N.-V. catre
S. - E., uda satele : Vadul,
Bozieni si Cuci s'i se varsà in
riul Birlad de a stinga, la V.
de ttrgusorul Bacesti.
Bozianca (Parte-din-), mofie
a statuluT, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Bozieni, arendata
cu 22100 leI anual (1887).
Bozieni, com. rur., in capatul
despre E. al judetuluT Neamtu,
si despre S.-E. al plaser de Sus-
Mijlocul ; se margineste catre
N.-V. cu jud. Roman, satele arligul,
Dulcesti, Branisteni, David
si Valeni, de carT in parte se
desparte prin piriul Bretcanilor ;
la V. se margineste cu satele
Certieni si Bargloani, comuna
Bargaoani ; la S. cu com. Budesti-GhicaI.
Terenurile sale sunt accidentate,
cu inclinatiune generall de
la V. catre E., intrerupte pe alocurea
de dealurT, ce se ridica,
spre N.: in cine repezI, cu suisurT
anevoioase, carl ating inaltimea
de 290 m., acoperite fiid
coastele lor Cu padurl de
fag, carpen si In parte cu alunisurl
; spre V.: In povirnisurT
marT traganate, mar miel de cit
precedentele, formate din prundisurl
si presarate cu gropT, poene
cultivabile si padurl (huciurT)
; iar spre E. : in dealurT
stincoase, cu inclinalluni drepte,
45620. Mareta Dicfionar Geogra1t4 78