Untitled - upload.wikimedia....

ALBENI 87 ALBEM
cale spre S., pe ale carel laturI
se vede ea ar fi existat locuinte
omenestI. Nu se stie timpul
existenteI acestora ; se zice insa
cä acolo ar fi fost un oras,
poate chiar din timpul Romanilor.
Albeni, 7nofie, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. Baca'', din c. Valea-Seaca,
parte a satenilor si parte a proprietarulur.
Albeni, pisc de deal, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. Bacati, c. Valea-
Seaca, de linga s. Valea-Seaca,
sectia Albeni.
Albeni, vale, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. BacIti, c. Valea-Seaca, care
se inclinà spre pirful Valea-Saca.
Albert, deal, plasa Trotus, jud.
Bacati, situat in apropiere de
Grozesti; aci se gaseste sare la
supraf. pamintuluT.
Albert,peldure, (plasa Tro tus, ju d.
Bacail), din c. Grozesti.
Albe§ti, com. rur., in pl. ampulur,
jud. Buzati, situata la S.-E. de
orasul Buzati si la o distanta de
22 kil, de dinsul, pe ambele malurI
ale riuluI almatuiul. Limitele
sale sunt : La N., incepind
din movila CiovliculuT, se margineste
cu hotarul mosid Bentu
(com. Tabdrasti), Minzul si Caldarusea
(com. Cilibia), se intinde
pana in pilcul de padure
Tufele-Lupascu, de unde se
lasa in jos, limitindu-se spre
E. cu Movila-Popii mosia
Tuguiatul, pana. da In hotarul
mosiei Meteleul-Lipdnesc
la S. merge clt-va tot pe hotarul
mosieI Lipaneasca, apor
o ja pe hotarul mosier Rotunda-MitropolieI
(com. Bradeanu),
atinge putin mosia Margineanu-
Valeanca si se urca in sus, fi-
mitindu-se spre Vest cu hotarul
mosid BrOdeanu i Smeieni,
pana da in albia Calmatuiuld,
trece riul $i o ja pe hotarul
mosieT Maxenul-Virtoapele pana
In movila CiovliculuT.
Suprafata sa este de 5940
hect, din care 4669 arabile, 389
padurr, 173 fineata, 625 izlaz
si 84 loe sterp.
Proprietati mal insemnate, a-
Era' de pamintul posedat de loc.,
sunt : Albesti sati Cacaleti, Cotuna
sati altuna, Udati-Minzu
sati Salcianca, Udati-Minzu sal"'
Rasideasca, Udati-MarI sati Niculeasca,
Valeanca cu Tufele-
Cotund si Albesti-Statulut Terenul
e ses, accidentat putin
de malurile CalmatuiuluI ; pamintul
e fertil i accesibil tuturor
culturilor, mal cu seama
porumbuluI i orzulur ; se mar
cultiva: gnu, secara, meiti
rar rapita, precum si plante
din mica cultura, In specie cinepa.
E bogata in vite, care servesc
nu numar pentru muna.,
dar si pentru comert. Sunt 609
bol, 468 yac!, 214 vise!, 9 bivolI,
280 cal, 208 epe, 22
mine, 2870 o!, 2 capre, 5 asinI
$i 235 porcr. StupI 31.
Industria e limitata numar la
trebuintele casnice si in citva
la cultura viermilor de matase.
Cultura albinelor e neglijata,
fiind numai 31 stupi. Are
o moard cu abur! 5i 4 serle:
2 pe mosia Albesti si 2 pe mosia
Udati-Mart Com, e pusa in
contact cu Buzar, prin $oseaua
Albesti-Buzati, prin Tintesti, precum
si cu diferite com. circumvecine,
fie prin drumurI naturale,
fie prin vecinale-com.
Transportul productelor se face
prin gara Cilibia.
Aceasta com, e formata din
catunele .Albesti, COltunawl, Cotuna,
Udati i Lucieni. Popula-
tia sa este de 1580 loc. din
barbatI insurati 344, neinsuratT
37, vOduvI 6, baetT 379;
iar lema maritate 344, Ocluye
32, fete 438, care traesc in 310
case. StrainT sunt : 2 grecr
izraelit. MeseriasI sunt : 5 fierail,
I masinist si 4 dulgherr.
Media nasterilor e de 57, a deceselor
de 29, a casatoriilor de 9.
Populatia creste decr cu o medie
anuala de 28 sufl.
Sunt 292 contribuabili, din
carI 18 comerciantI, 17 romin/
si strain. Stabilimente sunt
17. Venitul caselor 1920 1,, taxa
proportionala 96 leI. Venitul
fonciar : 93240 1. Darea cailor
de comunicatie 1752 1. ; paten- _
ta 597.50; fonciera 1. 5367.60.
Total fiscal 1. 7717.10, perceperea
le! 771.71, judetene leI
2045.62 ; drumurT ler 857.21;
comunale 1. 2045.62; comerciale
1. 49.45. Total general 1. 13486
banI 81. Budgetul com. e de
5110 leI.
Com. are o scoala de baeti
in comuna Albesti frecuentata
de 35 elevr. Carte stiu 126
locuitort Are 2 biserici in catunele
Albesti si Udati : St Nicolae
i St Dumitru, cu 2 preotr,
2 cintaretI si I paracliier.
CirciumI sunt io. Casele locuitorilor
sunt curate si :construite
cu oare-care ingrijire.
Aspectul com. e placut, clima
sanatoasa, dar expusa vinturilor
si adesea secetei.
In padurea Albesti, situata
putin mar la S. de com. Albesti,
a fost in 1808 o crincena
lupa intre TurcI i Rust Fortificatiunile
ridicate in padure
se vad si asta-zi.
Albe§ti, com. rur., in partea de
S. a pl. Crasna, jud. Flciü, formata.
din satele: Albesti, Gura-
Albesti i tirgusorul Docolina ;
la o distanta de 26 kil. de ca.