Untitled - upload.wikimedia....

BOURENI 576 BOURENI
Panä la anul 1885 a facut
parte ca catun din com. Afumati.
AzT se compune dintr'un
singur catun, cu resedinta in el,
numit Boureni. Pana la 1864
cuprindea catunele Amzulesti si
Afumati.
In comunà se aftá o biserica,
ce serbeaza hram la Sf. Nicolae
si la mucenicul Haralambie.
A fost zidita la anul 1885 de
obstea locuitorilor. Are 1 preot
li 2 cintaretl.
In comuna se afla si o scoall
mixta, ce functioneaza din 1886,
intretinuta fiind de com. coala
are un singur invatator. Localul
este noil, construit, la anul
1890, din cdramidd.
In anul scolar 1892-1893 a
fost frecuentata de 43 bleti.
Ari virsta de scoala 135 copa.
tit-i carte 70 barbati si 3 femer.
Populatia com, este de 1149
suflete, din care 558 barbatl si
591 femeT. Dupa legea rural
din 1864 sunt 2 impamintenitl
dupa cea din 1879 sunt 16 insurateT.
Case sunt 170. Bordee 30.
Suprafata comuneT este de
1950 hect., din care 1900 arahile,
50 izlaz. Mosiile, numite la
un loc Boureni, sunt impartite
intre cetele de mosneni BourenT,
epitropia Zoe Brincoveanu, d.
C. Vasilescu si d. Petre Guran ;
aa in total o intindere de 1950
hect. arabile, cu un venit de
59160 leT. Mosia epitropier apartinea
inainte familieT Brincoveanu.
Se seamana pe ele :
Ida, porumb, orz, oválz, meiù
si putind rapita.
Viile de 40 hect. se gase§c
pe mosia mosnenilor ; daii vin
rosu.
Se gäsesc In com. doT fierarl
si un brutar.
Vite cornute sunt 148, 01 119,
porci 18 si cal 9.
LocuitoriT isl desfac produc-
tele la schelele Bistretul saa la
Calafat ; el duc cereale si importa
lemne de constructie si
cele necesariT pentru casa.Transportul
ti fac cu carele pe calea
comunald ce duce la Bailesti si
la Afumati, avind o lungime de
15 kil. de la Afumati pana la
Bailesti. In comuna se gasesc
4 circiumT si 4 comercianti.
Contribuabilr sunt 248.
Venitul pe anul 1893-94 a
fost de 2847 leI.
Cheltuelile ati fost de 2340
ler.
Boureni, sat, pe mosia si in comuna
Cristesti, jud. Suceava.
Asezat pe dealurile Surda, Gura-
SurdeT, Bargaul si Capatina. E
stra.batut de plraiele : Surda,
Boura si Bargäul.
Numara 160 case, populate
cu 182 capi de familie saa 740
suflete, din carT 370 barbatT si
370 femei, (7 straini).
Are 128 contribuabilT. In sat
e o &duma..
Vatra satului ocupa suprafata
de 8-10 fiad.
ImproprietäritT la 1864 sunt
63, din carT 2 fruntasT, 26 mijlocasT
si 35 codasT, stapinind
169 falcI si 22 prdjini.
Drumuri principale sunt : la
Pascani 12 kil. si la Soci 3 kil.
Schitul Boureni serva de biseria
satuluT.
Vechimea satului reese din
urmatoarea legenda, pe care o
gasim in «Letopiset. tal-el», tom.
I, p. 83-84:
«Sá se fi indemnat Dragos,
zice, cu oare citT de ai sal din
Maramures si ali venit peste
muntI in chip de vinatoare si
ari gasa o fiara si gonindu-o
cu dula pana la apa Moldova,
si obosita fiind fiara, al:1 prins-o
In apa Moldovei, la locul ce se
chiama Boureni. Este o poveste
latineasca de zice: nu se pune
nume in dar. Fiara aceasta ce-I
zic bour, poate cä a fost zimbru
si pe numele fiarei se numeste
locul acel Boureni...».
La 1803, Iunie 26, «razesir
de pe mosia Boureni, de la tinutul
Sucevei se judeca pentru mosie
Cu vist. Grigore Sturdza». In acelasT
an Boureni-Rdzasestr numarati
20 liuzI, platind 280 leT
bir pe an. («Uricar.» de T. Codrescu,
vol. VI, p. 247 si VII,
p. 248). Pe la 1850 «Boureni
cu morile ZavuluT si Dobrulesti,
la tinutul Sucever, ocolul Siretului,
e mosie a fostului Domn
Mihail Sturdza. Are sat cu o biseria.,
deservita de 2 preotT, I
diacon, 2 dascalT, 1 privilegiat,
2 mazill, 5 nevolnici, 1 1 vadane,
1 slujbas volnic, 1 vataf,
si 4 jidovi ; pe l'higa mosiile
Miroslavesti, Cristesti si altele,
cu un numar de 20 loc. («Buc.
Romo>, an. I, p. 378).
Boureni, schit, lingd satul Cu acest
nume din com. Cristesti,
jud. Suceava, adapostind 4 calugar!.
Se crede ca infiintarea
acestuT schit se datoreste lui
Dragos, descalicatorul MoldoveT.
Pe stratul clopotulur celui mic
se vede data 1352, care poate
insa sa fie scrisa In urma., pe
cel mijlocia 1804, iar pe cel
mare se distinge: «X: R: PHI-
XOBA» si anul «1865».
Se mal spune ca schitul a
fost restaurat pe la 1610 de catre
Andries Munteanu, care l'a
inzestrat cu 70 falci pamInt de
cultura, Cu care, pe la 1817, si-ar
fi marit mosia familia Sturdza,
dind schitului In schimb cite
o subventie anuala. Traditia
mal spune ca ratacind un ca.lugar
prin padurile seculare de
prin imprejurimi, s'a Intilnit Cu
un 'Murar, care iT spuse ca
aude in fie-care zi tocind prin
acel loe si cautind a urmari lo-