Untitled - upload.wikimedia....

BOTÀNI 670 BOTEM
de haiducul Grozea, spre a se
apara de haiducul Micu. In partea
de N.-E. a acester ridicaturr
de pamint se afla o vale frumoasa,
avind cite-va izvoare Cu
apa curata, precum i frumoase
tufisurT, care poarta numele de
Valea-Miculur. In fatl sunt ridicaturl
de pamint. Spre S. se
afla niste poenT intinse i inconjurate
cu padurT, cae se numesc
Poenele-GrozeT. Aceasta ridicatura
de pamtnt poarta numele
de Cetate i imprejurul el se gasesc,
in timpul muncer, de catre
locuitorT, pietre, diferite obiecte
de fier si alte lucrurT.
Bot§ani, munte, in com. Pingarati,
plasa Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, situat catre V. manastirer
Pingarati. Paturile sale con-
%in fier-peatra. (fer-limoneux, minérai
de fer d'alluvions) ce se
compune din fier, oxid, pamint,
apa si acid fosforic.
Botul, braj curgator al DunareT,
In plasa Borcea, jud. Ialomita;
curge spre Nord pe teritoriul
comuneT Ciocanesti - MarginenT,
trece in comuna Ciocanesti-Slrbr,
unde se uneste cu Cactna, git
al laculur Boianul ; apor merge
tpre E. si N. - E., trecind pe
lîngä satul Rasa si se varsa in
lacul Calarasi.
Botul-Calulul, deal, bogat in
imase ; se intinde spre V. de
satul Potingeni, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Iasi.
Botul-Dealului, loc, jud. Bacad,
plasa Bistrita-d.-j., com. Letea,
de pe mosia erba.nesti, situat
aproape in linia podulur de fier
de pe Bistrita, construit din nori
si a podulur Siretulur. Este probabil,
i credinta populara atesta
aceasta, el Bistrita se varsa
mar inainte in Siret, in acest
punct, adicá Cu 18 kil. mar sus
de Galbeni (Valea - Seaca), varsarea
el de azT. Acum inca se
cunosc albiile ambelor ape, pe
carT taranir le numesc acum
Matca-Veche.
Botul-Mängäläriel, deal, aproape
de hotarul com. Cotnari, pl.
Bahluiul, jud. Iai, despre judetul
Suceava. Se numeste astfel
de la mangalul (carbunT de
lemn) ce se Oxea acolo in timpurile
vechT.
Botul-Negre, deal, in comuna
Tazaul, plasa Bistrita, judetul
Neamtu.
Botul-Ostrovului, pichel de granita,
pe maiul DunareT, judetul
Mehedinti.
Botunilor (Pirlul-), firh7, jud.
Baca, plasa Bistrita-d.-s., de
pe teritoriul comuneT Valea-luTloan.
Bote§ti, comuna' rurald, in plasa
Dimbovita - Dealul , situata in
marginea apusanä a judetultif
Dimbovita, futre val' i dealurr.
In jurul acester comune sunt
numaT dealuff acoperite cu padurT
si lived de fin. Prin mijlocul
comuner curge un pirlias
spre Sud, mergind a se varsa
in .Arges.
Aceasta comuna se compune
din tref catune : Cindesti-din-
Deal, cu 323 locuitorT, Botesti,
Cu 776 locuitorT i Greci, cu 416
locuitorl. Peste tot comuna Botesti
are 1515 locuitorT, totT
RominT.
Aci sunt opt mod de apa.
un fierastrati de taiat scindurf.
In comuna sunt trer bisericr
si o scoala. coala este mixta ;
a fost frecuentata, in 1890, de
30 elevr si eleve si are un invatator.
In toata comuna sunt
peste 179 copir de ambele sexe
cu etatea de scoala.
Comuna are un venit de 188o
leT. Sunt 400 contribuabili.
Botesti se invevineste la E.
cu catunul Sturzeni, ce face parte
din com. Priboiul, de care se
desparte prin dealurr acoperite
cu padurr ; la V. cu comuna
Birzesti, din plasa ArgesuluT, judetul
Muscel ; la N. cu comuna
Valeni ; i la S. cu comuna
Dobresti, ambele tot din
jud. Muscel.
Botesti, com. rur., in partea de
N.-V. a plaser Crasna, judetul
Falciii. E marginal la N. cu judetul
Vasluid ; la S. cu com.
Tdballesti ; la E. cu comunele
Bradicesti i. Averesti si la V.
cu com. Gugesti. Pozitiunea teritoriulur
sail este variata, prezentind
diferite ATE, dealurr
dimburr. Este formata din satele
: Botesti i Portiseni, pe o
suprafata de 4551 hect. Are o
populatiune de 243 familiT, 1020
suflete, din carT 214 contribua-
bilT.
Are 3 bisericr, deservite de
preot si o scoala.
Budgetul : 2 800 ler la veniturT
si tot atita la cheltuelT.
Vite : 639 vite mal-Y cornute,
94 caí, 1845 or o 309 porcr.
Bote§ti, sat, in com. Botesti, pl.
Crasna, jud. Falda, situat pe
valea Botestilor, pe o suprafata.
de 2933 hect. si cu o populatie
de 170 familil, 700 suflete,
din carT 154 contribuabilT. Este
resedinta comuneT.
Are o scoala, frecuentatl de
35 elevr si o biserica.
D. iklexandru Negruzzi a infiintat,
in anul 1883, pe aceastl
mosie, o fabrica. de teracota, in
care functional 20 lucratorT ;
in anul 1889 a incetat de a mal
functiona, din cauza relelor dru-