Untitled - upload.wikimedia....

BOTOANI (ORA) 569 BOTO§ETI
tarea und scolT domnestI in
gul Botosani pentru invadtura
copiilor. In acest hrisov se hotAreste
i leafa dascaluluT scoalei
si tot aid titlueste pe ispravnicul
de Botosani, cVernic de
Botosaniy. (cUricarul», tom. II).
De la 1793, Septembrie 30,
hrisov de la Mihail C. Sutu Voevod,
prin care inchina biserica
Uspenid, la scoala din Botosani,
dind toate veniturile acesteT biseria,
adicà dughenI i orl-ce
ar mal avea, pentru intretinerea
scoaleT A a bisericer. Spre ajutor,
\Toda Sutu mar ddrueste
acesteI scoll din Botosani, 12(
scutelnicI. (gUricarul ), tom. II).
Din. 1796, Fevruarie 15, hrisov
de la Alexandru loan Calimah
Voevod, care intareste cele
coprinse in hrisovul din 1793
a lui Veda Sutu. («Uricarul»,
tomul II).
De la 1806, August 17, hri
sov de la Alexandru Constantin
Moruzzi Voevod, prin care
harazeste scoaleI din Botosani,
870 lei pe an, ca O. se dea dascalilor
elinestI si moldo_venestI,
asezatI spre invaltura publica,
peste venitul bisericei domnestI
a Uspenid, eare este legat la
scoalele acestea. i fiind-ca venitul
Botosanilor este al Doamnei,
sä se dea din acest yenit
al Doamnd la scoala din Betosani,
cite 300 lei pe an. («Micaruly,
tom. II).
Orasul Botosani a fost prada.
mal multor focurI, care in diferite
vremI aa consumat multe
case i chiar partT intregl ale
tirgului, dar din toate, cel mal
mare a fost incendiul din 3 Iunie
1888, care a consumat partea cea
mal frumoasa i principa1ä a orasuluI,
cum si biserica Uspenia,
catedrala. Urmele acestui incendia
se vad j astAzI.
In anul 1890, Septembrie 8,
in ora.sul Botosani, s'a asezat
16620. Mergo Dieffonar Geograffe.
statua de bronz a poetului Mihail
Eminescu, statua fAcutà si
adusa in oras prin staruinta studentilor
universitarr din tara. AceastA
statua s'a asezat pe plata
scoald No. i de baetr, zisa
plata Marchian.
Boto§ani, stafie de drum de fier,
jud. Botosani, plasa Tirgul, comuna
Botosani, pe unja Veresti-
Botosani, pusa In circulatie la
Noembrie 1871. Departe de
statia Leorda de 15.4 kil. Inaltimea
d'asupra niveluluI mara
de 139 m. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de ler
639321, banT 47.
Boto§anita (Tacul-), sat, pe
mosia cu asemenea numire, comuna
Grämesti, plasa Berhometele,
jud. Dorohoia ; asezat
parte pe costisá si parte pe
ses, intre niste ghle; are 45 familif
si 185 suflete. Proprietatea
mosid a fost din vechime
a manastireT Putna, din Bucovina.
La 1785 s'a vindut partea
ce a ramas in Moldova, plstrindu-se
numai partea ramas5.
In Bucovina, care are aceeasi numire
si care a format pana la
anexarea Bucovinei un singur
trup.
Satenii improprietaritT ati 104
hectare, iar proprietarul mosieT
are 152 hect. cimp si 35 hect.
padure tinAra.
Piriul ce trece pe mosie se
numeste Verichia.
Drumuri principale sunt : acele
ce duc la Gramesti, la BAlinesti
i Rudesti.
Satul se invecineaza cu Balinesti,
Bucovina, Rudesti i Gramesti.
Boto§anita, deal, in jud. Dorohoia
; incepe din Bucovina, din
poalele Carpatilor, trece prin
satul Botosanita, com. Gramesti,
plasa Berhometele, apor prin comuna
Zamostia, plasa Cosula.
Culmea luT serveste de hotar
despre Bucovina.
Boto§e§ti, com. rur., in pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti, la o distanta
de 65 kil. de orasul Turnul-Severin
; formeaza comuna
cu catunele : Paja-din-Dos si
Paia-din-Fata. Este situad. la
limita de Est a judetului, pe o
vale frumoasa, inconjurata de
toate partile cu cimpiT intinse,
acoperite cu semanaturT, pAdurT
si miel dumbrAvr.
Se margineste : la E. cu comunele
Gogosul si Gogositade-Dolj
; la V. cu Baclesul, Corzul
i Balacita; la N. cu Grecesti
i Rusul i la S. cu Cleanovul-de-Mehedinti
i Seaca-de-
Dolj.
Are 355 de contribuabilf, din
1800 locuitorI, locuind in 350
de case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura si cresterea
vitelor. El' poseda: 8i pluguri,
156 care cu bol si 38 carute
cu cal.
Are o biserica, deservita de 2
preotI si un cintaret, o scoall
Cu un invatator, frecuentata de
20 elevi si 2 eleve. Sunt 2
circiumT. Numarul vitelor este
de 1246 vite marI cornute, 79
cal', 1500 oI i 408 rimatorT.
Prin aceasta comuna trece soseaua
Gvardenita-Paia-din-Dos-
Botosesti. Are si alte sosele,
care o leaga cu comunele vecine.
Prin comuna trece piriul ce
vine de la Balacita, despartind
ast-fel comuna in 2 parti, trece
la cat. Gogosita-de-Dolj, se indreaptá
spre Jiü, in care se
vars5. la Breasta.
In partea de E. a comune
se afla o ridicaturä de pamint,
in forma de piramida, care dupa
spusele barinilor, este facuta
72