Untitled - upload.wikimedia....

ALBELE
Albele, lac, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, se intinde pe teritoriul
com. Cocargea i Dudesti.
Albele, mo§ie, plasa
jud. BacAd, din com. Misanesti,
care avea pArtr rázesesti.
Despre aceastA mosie Th. Codrescu,
ne dA, urmAtoarele date:
(Buciumul Romin, anul I, 1875,
Pag- 34)-
«In amasa mosie erau razesr
Postelnicul Costache Ciocirlie
cu al luT, carT la anul 1840 s'ad
judecatpentru impresurarea pArtilor
lor din acel hotar cu casa
rAposatulul Hatman Constantin
Paladi ; ad pArtl si sfintele mángstirT
Berzuntul, RAducanul, Bisericani
i altT maT multT razesT
pArtasT in ea ; avea sat cu o
bisericA, un preot, doT dascAlT,
treT nevolnicT, dota vAdane, patru
slujba,sr volnicT, pe lingl
mosiile BrAtila, Poiana-Berzuntul
altele cu un numar de ro loc.»
Albele, trup de molde, nelocuit,
proprietate a statuluT, pendinte
de com. Tangirul, pl. CAlnisteT,
jud. Vlasca ; se arendeazá irnpreung
cu Tangirul i Miráml
pe pretul de 14700 ler pe fiecare
an. Alb ele are cu dinsa
trupurile Manaful si ialiul. Aci
este o pAdure cu suprafata de
400 hect. Depinde de ocolul
silvic Ghimpati.
In 1882 s'a improprietArit un
numAr de 19 loc. insurAter, luind
suprafata de 250 hect.
Albele, munte, situat la hotarul
TransilvanieT, in prelungirea m.
PietrAria Straja, pe cuprinsul
com. CAluggreni, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu. Are o
inlltime de 1600 m. Se mal numeste
Obcina-Albilor.
Albelor (Piriul-), A-4 pl. Taz-
88 ALBENI
judetul Baca, care
izvoreste din muntele Pravila,
curge prin com. BArsAnesti
se varsä la s. Poiana, din com.
Tirgul-Valea-Rea, d'a dreapta
TazlguluT-Mare, dupA ce s'a incarcat
cu apele piriia.suluT Preluca.
Albene$ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, pendinte de com. rur.
Launele-d.-j., (v. acest nume).
Albeni, com. rur., din pl. Amaradia,
jud. Gorj, situatA la S.
plasiT, pe vAile alniculuT i GilortuluT,
precum si pe dealul
Prunestilor, la o distant& de
25 kilom. de capitala judetulur.
Se limiteazg la N. cu com. Bengesti
i Negoesti, la S. cu com.
Barzeiul-de Gilort, la rAskrit cu
com. Barzeiul-de-PAdure si la opus
cu com. Bobu.
AceastA com. se compune din
cAt. Albeni, Mirosloveni i Prunesti.
Intinderea sa este de aproape
2000 hectare, din carT 1500
ale loc., carT in cea mal mare
parte sunt mosnenT, iar restul
ale proprietIter ; din amasa suprafata.
: 335 hect. sunt pAdure,
998 hect. arAturT, 44 vir, 623
pA5une si lived. Are o populatie
de 320 fam., 1896 sufl., sunt
285 contribuabilT.
LocuitoriT se ocupg cu agricultura,
cresterea vitelor, cultura
viilor si a livezilor de prunT.
In amasa' com. sunt 4 bisericT,
dintre carT una de peste
500 ami; deservia de 3 preotT, 3
cintAretT; sunt 7 morl, 18 fintinT,
3 circiumr. Locuitorir posed
57 plugurT, 130 care cu
bol, i cArutà cu caT, 1116 vite
marT cornute, 89 caT, 9 bivoll,
968 oT, 489 porcT, 337 capre.
Venitul com. este de 1393
1. 33 b. si cheltuelile sunt de
1332 1. 44 b.
Prin comuna trec soselele :
Zorlesti -Albeni , Bengesti -Al -
beni ; riul Gilortul si piriul Calnicul.
Albeni, sat, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. BacAli, al c. Valea-Seaca.
Se glseste situat lingl satul
Valea-Sacg (scoalg). Are 59 capT
de fam. i 211 sufl. Sunt 105
vite cornute i 35 porcT.
Albeni, cdtun, judetul Gorj, face
parte din com. Albeni (v. acest
nume); e situat intre riul alnicul
Gilort i chiar la confluenta ion.
Are 150 fam. cu sufl.,
134 contrib. ; 2 bisericT, cu
preot i I cintAret.
Suprafata sa totalä e cam de
1350 hect.
Are 7 fintinT.
LocuitoriT posed 512 vite marT
cornute, 33 caT, 380 or, 182
capre, 213 rimAtorT si 9 bivolT.
MaT posed 74 care cu bol,
35 plugurT si 17 stupT.
Notiie lstorice. In interiorul
acester comune, pe platoul numit
ampul-Mare, se afll mal
multe movile, in carT s'ad gAsit
ghiulele de tunurT, de unde ere-.
dinta cA ele ar fi servit ca for.
tificatiunT in timpul unor rezbele
petrecute acolo in trecut ;
iar pe sesul ce se intinde paralel
cu riul Gilort, spre apusul
comuneT, se aflA o ruing, ridicatA
peste 2 metri d'asupra soluluT
si In diarnetru de peste 20
metri, construitg din pietre
cArAmidA cu var, aci s'ad g5.sit
oseminte de om i diferite
obiecte de fier, precum: arme
vechT, roate de cdrute, etc. De
la aceastA ruin& spre S., para-
Je! cu Gilortul, se aflA sub sol
o cale asternutl cu pietre, pe
Ruga carT se aflg sfArAmAturl
de pietre i cArkmizT ; acestea
atestA cA ruina, ar fi fost un
monument, de la care pleca acea