Untitled - upload.wikimedia....

BOTO$ANI (ORA) 563 BOTO§ANI (0R4)
Botosani, din tinutul Hirlati are
un tirg, Botosani». (Vez! eArhiva
Romtna.», din Iasi, tom. I,
pag. 143, 1860).
Din acestea se poate zice,
judetul Botosani s'a infiintat intre
aniT 1730-1751.
Filipide la 1790 si Fotino la
1800, descriind Moldova si tinuturile
eT, numesc i inutul
Botosani i inutul Hirlati. Formo
zice : cTinutul Botosani este
mic i venitul salí este al domniel
; el are un oras cu acela$T
nume (Botosani), care vine in
al doilea rang dupa Iasi si este
oras de comercia al doilea dupa
Galati 0.
Sub portretul luT Scarlat Calimah,
din fruntea condice! sale
civile, tiparita la 1816, in Ia$i,
se vede pecetea cea mare a
domnid MoldoveT, in jurul careja
stati marcile celor 16 tinuturT
Moldovenestf i intre arcestea
se gaseste si marca tinutuluT
Botosani i aceea a tinutuluT
Tinutul HirlAti a avut finta
pana la 12 Februarie 1834, cind
cazu din toata inserhnAtatea sa,
tinutul Botosanilor luind toata
jurisdictiunea si a tinutuluT
HirlAO.
Boto§ani, ora); comuna urbana,
este capitala judetuluT Boto$ani.
Orasul Botosani este a.. ezat
In centrul pla'ser TirguluT, pe
un platoii intins i inclinat spre
Vest, care face parte din culmea
dealurilor ce se prelungeste
intre Siret j Sicna. Este unul
din orasele din vechime ale MoldoveT.
Se afla la 47°45'20" latitudine
boreala i 24 longitudine
estica.
Pozitiunea acestuT oras este
foarte frumoasa, fiind inconjurat
de padurT i viT ; mahalalele sale
suntimpodobite cu gradinTpline
cu arborT i sunt din cele maT
atragatoare. Aerul e sanAtos
clima temperad.
Acest oras se 'imparte in 4
despartir!: despartirea I vine in
partea de Nord-Vest a orasuluT ;
a II-a vine tn partea despre S.-
V. ; a III-a vine in partea despre
Sud-Est si in fine, a IV-a
vine in partea despre Nord-Est.
Fie-care din aceste despartirT se
Imparte in maT multe mahalale
strade.
Orasul Botosani, actualmente
ocupa o suprafata de 643 hect.
sati 450 falcT, arad de carT orasul
Botosani maT are un ima$,
pe care pase vitele tirgovetilor,
dupa anaforaua din 1794, cum si
niste locurT ale ora5uluT ; toate
sunt in suprafata de 1215 hect.
Populatiunea orasuluT este de
5268 familiT, Cu 31024 suflete,
din cae : 9509 barbatT, 15409
femeT si 6106 copiT. Numarul
contribuabililor este de 5610.
Dupl starea civila, populatiunea
orasuluT Botosani se imparte
in : 12293 casatoritT, 10508
necasatoritT, 2036 vaduvl, 199
divortatT i 6078 copa'.
In anul 1885 aü fost 1286
nasterl si 1093 mortl.
Populatia orapluT dupd natio
ialitatT : 13402 RominT, 14415
IzraelitT, 1910 ArmenT, 476 Germad,
12 FrancezT, 597 Rus! $i
LipovenT, 6 Italienr, 106 PolonezT,
18 Grea 26 Ungurl, 42
Bulgan i 14 TiganT.
Dupa religiunT : 14922 OrtodoxT,
13402 MozaicT, 1973 CatolicT,
347 LipovenT si 381 de
alte religiunT.
titi carte 10896; nu stiu
20128.
Ocupatiunea maioritatiT locuitorilor
este comerciul si industria.
Centrul orasuluT este populat
mal mult cu comerciantT
industria4, iar mahalagiiT se
ocupa mar mult cu agricultura
si cu cresterea vitelor.
Numarul vitelor din comuna
este de 3050, din carT: 6 buhaT,
3 bivoli, 32 bivolite, loo bol,
314 vacT, 259 vitei, 18 atm Asaff,
342 cal, 346 rimatorI, 1250
berbed si ol, 82 tapT, capre
ezT, 98 epe, 87 mine, 6o goniton,
36 gonitoare, 35 strij niel
si 15 strijnice.
Productul oilor aflatoare in
Boto$ani este de vr'o goo kgr.
ca s 3740 kgr. tina.
In orasul Botosani se gasesc
146 stupT, carT produc anual
876 kgr. miere i 73 kgr. de
cead.
Numarul arborilor fructiferT
din Boto$ani e de peste 72b00.
Cu fructele se face un negot
tntins.
Comerciul consta: in cumparare
de producte agricole si vite
si desfacerea in parti micT pentru
localitate i in cantidtr MarT
pentru export ; in cumpararea
de marfun straine : in lipscaniT,
bacaniT, flerarif si altele, care se
desfac pentru trebuintele ora:
senilor si ale locuitorilor din
judet.
In ora$ul Boto$ani sunt vr'o
800 patentar!, care numar variazä
In cursul fie-card lunr.
Sunt 3 piete: piala TirguluT-
Vechiti pentru legume, fructe,
etc., toata asfaltad ; o piad frumoask
piata Sf. Gheorghe, unde
se afla o hala numaT pentru carne;
o a treia piad, a TirguluT-
Vitelor, piad mare, unde se fac
vinzarT i cumpararT de vite, fin,
etc. Pentru lemne de foc sunt
depozite pe mar multe strade,
iar lemne de constructiunT se pot
gag pe plata TirguluT-Vitelor si
pe un maidan mic, pe strada
GareT.
Pentru inlesnirea negotuluT
de vite, se fac iarmaroace saptaminale
in toate Miercurile, pe
plata TirgulNitelor. Iarmarocul
anual este acel de 15 zile, din