Untitled - upload.wikimedia....

BOTO.NI 560 BOTO§ANI
unde se poate gdsi 750 hect.
stuh s't 530 hect. papurd.
In privinta industrieT, jud. Botosan'
este bine reprezentat,
gratie sistemuluT protectionist si,
nevoieT, ce se simte de a dezvolta
si la noT aceasta ramura
importantä a bogatier sociale.
In primul loc este moral-hui, si
din pricina buner calan/ a griuluT
ce se produce pe cimpiile jud.,
prin perfection ama morilor,
carT sunt instalate dupa cele maT
nouT sisteme, aú dat un avint
mare fabricatiuneT de fainurT.
Ast-fel este recunoscuta in toata
tara i chiar in strainatate, reputatiunea
fá'iner din Botosani.
Numarul morilor din judetul
si orasul Botosani este de 84
morT de apa, 3 morT cu cal,
26 morT cu vapor si 3 morT de
vint, intre care morile cu aburi
din Botosani ocupa primul loc.
S'a macinat, in cursul anuluT
1889, 12669565 kgr. fainä de
gria i 2137600 kgr. Mina de
porumb.
Velnitele ají functionat In numar
de 6 si ail produs 368000
hectolitri spirt. La aceste velnite
s'a ingr4at peste 1000 vite.
In acest judet se maT inseamna
urmatoarele fabricr: 2 fabricT
de bere, 7 fabricT de sapun, 2
fabricT de otet, i fabrica. de vacs,
7 fabrica. de periT, 3 fabricT de
site, 4 fabrici de luminarT de
ser', i fabrica de sticle, la Storesti,
mar multe fabricT de b15.näriT
i cojocariT, 16 fabricT de
oale, mar multe .fabricT de a.ramida.,
fabricT de pastramurT,
prin care orasul Botosani este
vestit k toata tara, I scoalä de
meseriT Cu 4 sectiunT: clobotaria,
croitoria, lemndria si fferaria
si 4 tipografiT.
Sunt in jud.: 15 bancherT,
190 bacara, 5 brasovenT, 21 brutarT,
40 birjarT, 20 boiangii, 9
bragagiT, 32 barbierl, 24 brin-
zari, 6 argintarT, 6 alamarl, 5
armurierT, 5 abagerT, 6 agentl
de asigurare, 3 architectY, 42
avocatT, 8 case de schimb, 8
comerciantY de manufacturT, 25
comerciantI de grine, 19 de ling,
37 de vite, 2 de seurl, 5 de
mobile, 5 de gaz, 56 de f5.ind,
10 de sacT, 591 circiuruarT, 8
cafegiT, 15 comerciantI de portelan,
3 comerciantI de haine gata,
3 comerciantI de oase, II ceasornicarT,
9 caretasT, 5 ceapritzarT,
14 curelarT, 92 croitorT de dame,
82 croitorT de barbatT, 37 casapT,
3 cirnatarT, 53 cArAwY, 18
covalT, 18 comisionan, 337 ciobotarT,
212 cintaretT la bisericT,
7 ciurarT, i calldarar, 7 cofetarT,
9 covrigarT, 211 debitantT de
tutun 4 droghistT, i cuitar, 15
dubalarT, 4 dogarT, 2 dentistT,
20 doctorT in medicina, 3 doctor):
veterinarT, 7 diaconT, 3 depozitarT
de lemne de foc, 9 depozitarl
de lemne de trebuintg,
151 dulgherT, 7 farmacistT, 7
fringhierl, 49 fletar! i potcovarT,
2 fotograff, 14 galantarT,
sapätor de metal (graveur), 4
sapatorT in lemn (graveur), 19
hangir, 12 chiristigiT, 99 harabagiT,
9 chirurgT, 4 librarT, 32
lipscanT, 3 legatorT de cartT, 5
inginerT, 214 lautarT, 50 masinistI,
16 mindirigiT, ii moase,
15 moran, 7 pescan, 22 p61drierI,
7 otelierT, 42 olarT, 108
profesor/ (invatatorT i institutorT),
131 preoff,, 34 precupetT,
200 rotarT, 4 rabinT, IT sepcarT,
7 sipetarT, 37 sacagil, 86 samsarT,
103 stolerf, 3 strungarT,
4 tipograff, 32 timplarl, 26 tinichigiT,
12 telalT, I tocilar, 4
tapiterl, 2 t vaxarT, I varsator
metal, 96 zidarT, 23 zugravT, 42
zarzavagir.
Marä de acestia maT sunt
1384 functionarT la diferitele autoritatT
si 3990 servitorT si servitoare.
In judet este: o societate de
economie i imprumut, o soc.
comercial, o soc. de bine-facere,
o soc. filantropica, o societate
de ajutor mutual, 8 magaziT
cu fierdrie, 7 magazir cu
articole de moda.. Sunt in judel
14r bisericT.
Industria manuala, precum :
impletitul palariilor de paie, impletitura
lozilor, din care se
fac : panere, cosercI, scaune, etc.
fringheria, a inceput de un timp
a se introduce in mal multe
din scoale rurale, dar a prins
radacinT in primul loc in scoalele
din Bticecea, Dumbraveni,
in al doilea loc in scoalele din
tirgul tefanesti, din Corni, din
Burdujeni - tirg i altele, fringhieria
la scoala din Sfinta-Maria,
com. Ringhilesti.
Industria casnica, ca lucrul
cinepeT, inuluT, lineT, bumbaculuT,
din care se fabrica.: pinze,
toale, sumane, scoarte, saiacurT,
devine din zi in zi maT rara, din
cauza ca. agricultura, in acest
judet foarte cantata ocupa si
bratele femeilor de la tara.
In ra.port cu industria ruralg,
cea urbana a luat o dezvoltare
mal intinsa. Este o scoala de mesera*
in Botosanl, ateliere de
croitorie , ciobotorie , stofaxie,
fringhierie, ferärie, tinichigerie,
fabricl de bere, Mutua gazoase
si altele.
Articolele cu care se face cel
maT intins comer% sunt cerealele
i vitele. Dintre cereale
sunt : gilul, secara, porumbul,
orzul i ovázul; apoT rapita si
altele. Dintre vite : bol, vadf, oT,
cal, rlinatorT. Se vind piel, fina,
brinza., lemne , fructe, legume,
ete..
Pentru 1888 exportul pentru
judetul Botosani a fost evaluat
la 18,000,000 14; iar importul
la peste 3,000,000 leT
Desfacerea productelor p en tru