Untitled - upload.wikimedia....

BOTOANI 657 BOTOANI
cele maT romantice val, foarte
populata si destul de bogata.
Afará de acestea, maT sunt
si alte, ape care alimenteazä teritoriul
judetulur Botosani si acestea
sunt iazurile, intre care
vom enumara : iezerul Dracsani,
care ocupa locul india prin mlrimea
sa. Situat in pl. Miletin,
Ruga tirgusorul Sulita, el se
intinde, in sensul directiuneT
väeT Sicna, de la N.-V. spre S.-
E., pe o lungime de vre-o 7
kil.; lätimea sa variaza intre 400
metri pana la I kil. E bogat
In trestie si papura., asemenea
si in peste. Pe apele acestuT
iezer traesc o multime de pasarT
de aloa', sälbatice.
MaT sunt iazurile de pe valea
SicneI, precum: ¡azul de la Rachiti,
de la Stäuceni, de la
Zosin.
In comuna Trusesti este Iazul-Mare,
iazul Ciolpani, ¡azul
Lunca; in comuna Feredieni iazurile
Leahul si Nacu; In com.
Latai, iazul de la Valea-Rea,
Movila - PäruluT si Hranaciul ;
In comuna Cristesti, Lipoveni
si Tofaneasca; in comuna Fintinelele
este iazul Vdduletul.
In privinta formatiunel geologice,
terenul judetuluT Botosani
coprinde doud regiunT bine
deosebite.
India regiune, care coprinde
aproape intreg judetul, este formata.
din tärlmurile quaternare
saa diluvium, in care se pot deosebi
3 straturT. Diluvium vindt,
depozit amestecat cu pietre rostogolite,
numit huma, se gdseste in
putine localitatT si se gaseste la
baza stratuluT diluvium galb en ; se
poate observa pe coastele dealurilor
in fundul ripelor adincT ;
pe coasta dealului Pogoresti,
din comuna Comindaresti, la
Feredieni, in epa Cerbatoarea
si In alte partT, mar ales prin
ripT si ponoare. Diluvium gal-
ben este al 2-lea strat; compus
din argilä- silicioasa in mare
parte, se gaseste pe intinderT
mal' marT; acest strat are o
grosime pana la 50 m. si chiar
mar mult si se &este esit la
suprafatä in regiunea Padurilor,
In plasa Cosula mar cu seama.,
si pe coasta dealurilor reped
si ripoase, In diferitele partl ale
judetuluT, pe care stratul negru
nu s'a putut fixa fiind minat
de apl. Asemenea coline si maT
ales acelea expuse spre Sud,
sunt pozitiunile cele mar bune
pentru cultura villor.
Diluvium negru, numit si pamIntul
negru, are, grosime ce
arare-orT trece peste un metru.
Acest strat coprinde materiT organice
In mare cantitate si formeaza
terenurile cele mal productive
; ocupa cea mar mare
intindere din teritoriul judetului
si se afld pe stratul galben.
Acest strat in diferite c6mbinatiuni,
ca argilo-nisipos, argilo-calcaros
si nisipo-argilos, ocupa
toatä regiunea numita agricolä
saa cimpeana. Pe valle
si sesurile riurilor are o grosime
Cu mult maï mare, din cauza
depozitelor fácute de ape. A
doua regiune geologica e fozmata
din terenurile tertiare ; se
compune din argild, nisipurT,
greziurT si calcare. MaT bine
reprezentate se aflä in pl. Cosula,
prin dealul Tencusa, Cerbätoarea
si Pietraria, unde piatra
si greziurile se vad esite la
suprafatä pe marT intinderl, si
de unde se si exploateaza.: precum
in comunele Deleni, Storesti
si Slobozia-Secätura. De asemenea
terenurT se mar gasesc
In comunele Burdujeni, Brehuesti
si Dumbrdveni, din pl. SiretuluT,
unde se gasesc insemnate
cariere de piatra. Pe malul Prutullir
in plasa tefänesti, la satele
Sanca si Lehnesti, se vad
stinct la suprafata pamintuluT,
cum si in apa, de piatra calcaroasa,
care se taie si se pune
In varnite, pentru a fabrica varul,
cu care se face un comerciu
foarte insemnat in tefartesti.
Clima in general este sanatoas.
Regiunea dimpeana este
mai cälduroasä vara si mar expusa
vinturilor de la N. si E.
fiind lipsita de padurT si inclinata
chiar spre asprul vint, crivatul.
Regiunea padurilor este mar rdcoroasa
vara si maT putin expusa
vinturilor aspre ; mal cu
seama In centrele de populatiune
asezate in val si la poalele
padurilor In general, clima
este uscata. in vade lungT si
intinse toamna si primavara
clima este mal mult umeda.
Pentru a caracteriza mar bine
clima judetuluT Botosani, dam
aci datele statiuneT meteorologice
de al 2-lea ordin din comuna
Comindaresti si datele
statiunilor udometrice din Hitida
si tefanesti, pe aniT 1888,
1889 si 1890, statir infiintate
de Institutul Meteorologic din
Bucuresti :
Sta/iunea Meteorologicd din Cominddrefti.
Long. de la Greenwich 20051' E.
Latitudine . . . . 48° 30' N.
Altitudine de-asupra niveluluT
MariT-Negre 105 m.
Temperatura aeruluf.
MediT lunare pe 1889i 1890
d edus e din/lierz. + Min.+8a+ S.
Ianuarie . . . _903
Februarie . . 404
Martie . . . . 09
1889 st. n. 1890 at. n,
109
6°7
-I 107
Aprilie. . . I0°5 +1109
Mal 17.0 +15.5
Iunie 1905 +16.6
Iulie 2300 21.4
August . . 2103 22.6
Septembrie ¡3.2 ¡4.9
Octombrie. . 12. 3 + 8.7
Noembrie . . + 4. 9 + 5.2
Decembrie. . 5. 8 8.3
Mijlocia an. p. 1889 .+8°44
2. 7. 0 189o=+8°35