Untitled - upload.wikimedia....

BOTWNI 558 BOTOANI
Valea - SiretuluI si valea si
sesul Suceva spre frontiera despre
Bucovina, sunt cele mal
frumoase val..
Jud. Botosani estdudat de doua
dud mail : Prutul s't Siretul,
de 5 title micl: Baseul, Jijia, Sicna,
Miletinul si Suceava, de mal
multe pirae si piriiase, de 1 lac, al-
Dracsanilor, si vre-o 70 de iazurI.
Directiunea generala a apelor
este de la N.-V. spre S.-E.
si prea putine plrae curg de la
N. la S.
Facind acum descriptiunea
apelor, in ordinea asezaref lor
naturala, de la Est spre Vest,
avem :
a) Prutul, care uda toatá partea
despre E. a judetuluI, de la
satul Rapiceni, maT in jos de
Boldul, pana la satul Durnesti,
fácind In aceastl parte si hotarul
despre Basarabia. El este
cel mal mare rig din jud. Botosani,
alimentind cu apa necesara
toate satele de pe malul
saa drept si punind In miscare
mai multe moil de vb.', al caror
numar, mic astazI, era destul de
mare altä data.
Pru tul, curgind foarte aproplat
de malul sari drept, nu lasa
in aceasta parte a maluluI sail
destul de Inalt pe unele partl,
de &it poted si putine vadurl,
pe unde locuitoriI se folosesc de
apa sa. Apele PrutuluI, orI cit
de marl ar fi, nu trec peste
mal 'lid °data in aceasta parte,
afara numai de la satul StInca
pand la Ostopceni, unde sesul
fiind jos, se confundd cu sesul
BaseuluI si se acopere de apä,
chid se fac revassarile, cad fac
acest ses sä devie fertil in
produtiunea erber trebuitoare
numeroaselor vite ce se cresc
in aceste partI.
In tot lungul acestuI ses, si
pe malul Prutulur, se aflá o padure
de rachita si plop si maI
multe &le si baltr, care intretinute
cu apa prin revarsärile
PrutuluI si BaseuluI, produc
peste si papurd multa.
Prutul primeste in dreapta,
Baseul, care uda teritoriul comunekr
Brä.teni, tefänesti, Bobulesti
si Ostopceni si formeaza
in cursul sati cite-va iazurl, purand
in miscare si cite-va moil
Corogea curge prin Valea-
Corogea, formeazä mal multe
iazuri si se varsa in Prut, mai
in jos de Ringhilesti.
b) Jijia curge de la N.-V.
spre S.-E. in tot lungul plasel
Jijia, venind din judetul Dorohoiti.
Intretine numeroase sate
cu apele sale, atit pe dreapta
&it si pe stinga sa. Uda sesul
prin care curge si care e bogat in
finete si imasurI, care nutresc
numeroase turme de vite. Formeaza
mal multe girle s't iazurl
si pune in miscare mal multe
morI de apa. Jijia e bogata in
peste si racr gustosI, cu care
locuitorif se hraneso mal tot timpul
anuluI.
Jijia primeste in dreapta pidiasul
Dristea, care curge pi-in
comuna Trusesti si Sicna si cu
care conflueaza la satul Todireni.
Sicna udä. plasa Tirgului
si plasa MiletinuluI, formind In
cursul sati maT multe ¡azur! mad.
Trece si prin iezerul Dracsani.
Este bogata in peste si racr;
lar apele sale pun in mis care
mal multe morl de apa. esul
Sicnel se largeste, mal cu sea
ma dupa ce ese din iezerul
Dräcsani pana la Todireni. Acest
ses e destul de intins si ocupat
de imasurI si finete. Siena primeste
in stinga maI multe piraie,
precum : Teisoara, Ursoaia
si Cozancea.
Miletinul curge de la V. spre
S.-E., udind plasa Cosula si trechid
prin comunele : Cristesti,
Cosula, Copäldul, Uriceni si
Latai; trece in judetul Iasi si.
se varsa in Jijia.
In timp de secetä, apele sale
sunt miel, dar in timp de re-
\Tait-sari, apele sale acopera sesul
care este destul de bogat in
fineturI si imasurI. Miletinul pri
mete mal multe pi-ale, precum:
in dreapta Oneaga, Bahna, Tulburea,
Scinteia, Dodolea si Modruzul
; lar in stinga primeste,
Prajanul, Novaci si Recea.
Bahluiul si Humosul curg pi-in
padurea Deleni si, unindu-se,
trec pe MTS. Hirlai in judetul
Iasi.
c) Siretul este al doilea riti
mare din judetul Botosani; udä
partea de Vest a judetului, numita
pl. SiretuluI si curge pi-in
comunele Salcea, Dumbraveni
si Fintinelele pe dreapta, si CAfinest',
Brehuesti, Coi-ni, Poiana-
Lunga si Tudora pe stinga.
Inconjurat de paclurI pe ambele
sale tarmuri, el curge prin
sesul larg, peste care de multe
orI isr revarsá apele sale. Numeroas
ele baltIsi girle ce se aflä
PC lingd %Arm, se umplu in timpul
revarsärilor cu apa si pestI.
Terenul sesuluI sail este de natura
nisipos si prieste de minune
cultureI ovazultff si cartofilor.
Finetele s't imasul cresc in abundenta.
MorI de apa se glsesc
multe pe vadurile si girlele
Siretului. Acest ria primeste
pe dreapta mal multe
piraie, ca : Verona, Turbata si
Siretelul ; lar in stinga primeste
Suceava. Riul Suceava vine din
Bucovina, de la Nord-Vest spre
S.-E., s'i forrneaza hotarul natural
al judetuluI Botosani si al
tard despre Bucovina, curgind
pe lInga comunele Burdujeni,
Durnbraveni si Fintinelele si se
varsa. In Siret mal in jos de
Roscani, sat, in com. FintInelele,
din plasa Siretul.
Valea SuceveI este una din