Untitled - upload.wikimedia....

TIOTOANI 554 BOTOANI
In hotarul BucovineI, spre S.
de satul Mitocul, jud. Dorohoia.
La V. se marginete cu Bucovina,
despartit printeo linie dc
hotar, care merge de la Mitoc
spre S. pana in riul Suceava
maT in jos de Itcani; de aicI hotarul
Il face riul Suceava, care
merge spre S.-E. pana la van
sarea sa in Siret. La S. se marginete
cu jud. Suceava §i jud.
incepind de la gura SuceveI.
Siretul formeaza hotarul
pdnä spre N. de gura Dolhasca;
de aicI micul pifia Turbata face
hotar natural, de unde Incepe
o linie de hotar prin codriT
Deleni, in directia S.-E. parill
in riul Bahluiul, la satul
covaci; de aid Bahluiul face
hotar natural trecind pe Haga
Hîrlüü; de la Hirlai, mal' In
jos de ora, incepe linia de hotar,
ce merge spre E., apoT face
un unghia mergind spre N.
N.-V. pe la fundul mo§iilor
laul i Deleni pana in riul Miletin
la satul Präjeni, com. Latai-Boto§ani
; de la Prajeni, unja
se indreapta spre E., trecind
pe la N. de satul Plugurile, din
jud. Iai, pana in valle Recea
§i Ruptura, pe moia Rauseni,
com. Comandarqti, jud. Botoani,
de unde unja de hotar,
fácInd maT multe curb e i Huir
drepte, merge spre E. i N.-E.,
ajunge in Jijia, la marginea sattfluI
Dragane§ti, jud. LO, de
unde Jijia formeaza botar natural
pana la marginea satuluT Pogorqti,
com. Comandare§ti din
jud. Botoani ; de aid, linia de
hotar, tinind aproape directia
N.-E. ajunge in Prut, llaga satul
Durne§ti, com. Ringhile§ti,
jud. Botopni, La E. se marginqte
cu riul Prutul, incepind
de la Durnqti pana la marginea
de S. a satuluI Boldul, jud.
Dorohoia.
Suprafata judetuluT Boto§ani
este de 285,579 hect., sati de
2855 kil. patr.
Forma acestuT judet, este
aceia a unuT exagon neregulat.
Infati.p.rea sa naturalà este urmatoarea
: douä. vAi marr, prin
care curg riurile Prutul §i Siretul,
apd §ase val maT miel, pi-in cari
curg riurile Ba.eul, Jijia, Siena,
Miletinul, Bahluiul i Suceava,
la Vest de Siret, despartite
fiind prin ase irurT de dealurT,
carT sunt o continuare a
dealurilor din Bucovina ; aa,
In genere, toate directiunea N.
V. spre S.-E. i trec in judetul
pentru a se continua cu
alte dealurT, sati a se pierde In
valle riurilor ce le despartesc. Inclinatiunea
soluluT cea mal mare,
este de la V. spre E., apoT vine
inclinatiunea de lallord la S.; anfindoul
combinate dan directia
apelor de la N.-V. spre S.-E.
Ast-fel, pentru a ne face o idee
exacta de diferintele de nivel,
sA luäm §esul SiretuluT, care se
aflä in partea de V. a jud.
esul PrutuluI, care Il marginWe
la E. i sa comparam cotele
citor-va puncte, socotite de asupra
niveluluT MäriT-Negi-e. A§a,
s'a constatat el la Grigore§ti,
din com. Caline§ti, §esul SiretuluT
are o inaltime de 249 m.,
pe clnd la confluenta VolovatuluT
cu Prutul, lingd satul Boldul,
jud. Dorohoia, sunt numaT 95 m.,
diferenta decT de 154 m., de
acest din urma punct, Boldul,
situat pe un paralel cu vre-o
20 kil, mal spre N. de cit paralelul
ce trece prin GrigorWi ;
apoT la Lespezile jud. Suceava
avern 206 m., iar la I3adarii,
jud. Ia5i, Ruga Durnqti pe Prut,
numaT 54 m. Alta vale tot atit
de apasata este valea BahluiuluT,
cari la Podul- Iloaief, jud. Ia§i,
abia are 39 m., iar la Hirläti,
jud. Boto§anT intrece peste 50
pana la 55 m.
Pämintul jud. Boto.9.nI este
mal mult deluros §i face parte
din sistemul general al dealurilor
dintre Prut i Siret. In priviina
caracteruluT fizic general
se disting treI regiuni:
Regiunea padurilor sati regiunea
dealurilor Siretulul
Bahluiuluï, carT coprinde
partea intre valea SicneT i a Siretulur
la V., compusl din dealurT
inalte, repezI i pietroase,
maI ales spre S., acoperite in
cea maT mare parte cu padurT,
vil i livezT ; natura prunintuluT
e ad pietros i argilo-calcaroasa.
Regiunea de cinip, care
coprinde toati partea dintre ;ralea
SicneT i Prutul, compusa §i
aceasta din dealurT, väT putine
inguste, dar maT ales podir
intinse, cu pAdurI §i viT p4ne;
ocupatd insa cu semänäturT intinse,
fineturI §i imaurT ; natura
pamintulur e aci argilo-nisipoasä..
Regiunea dintre Siret
Suceava, cuprinsa futre aceste
dota riurI, in general cu dealurT
mid, dar avind esurI intinse pe
valea SiretuluT i SuceveT; natura
pamintuluT e aci nisipoasa.
Dealurile ce strabat acest judet,
sunt ramificar din lantul
dealurilor, carT se intind din Can
patI, futre Siret i Prut Acest
sistem de dealurT se Imparte,
prin valea i riul Jijia, in dota
ramurl : una, a dealurilor din
stinga JijieT §i a PrutuluT i alta
din dreapta Jijiel pana in Siret.
Ramura din stinga Jijid, se
continua din jud. Dorohoia, intra
In acest judet impartita in
alte douà ramurT maT miel, prin
valea i piriul Ba§eul carr merg,
cea din stinga pe Ruga Prut
se termina la satul Sanca, com.
tefanelti, iar cea din dreapta
BwuluT, merge marginind Jijia,
ea in mal multe
coline prin prtrac §i vAT §i trece