Untitled - upload.wikimedia....

BOWNI 542 BORTENI
Marginile acesteT .com. sunt :
la N. riul Trotusul, la S. N'ea
Cotofenesti, la E. Cornätelul,
iar la V. judetul Bacaa.
Populatiunea comuna, dupa
cel din urma recensamInt, e de :
139 capl de familif, cu 551 suflete,
din carI: 274 barbati si
278 femd. Aceastä populatiune
se impartea ast-fel:
Dupa starea civila : 274 neinsuratT,
din mil 144. barbatI;
240 insuratI si 37 väduvr. Dupä
nationalitate: 551 Rotula Dupä
religie : 551 crestinI - ortodoxI.
Dupä felul ocupatiund : 512 agricultorT,
I meserias, 2 comerciantI,
10 de profesiud libere si 9
servitorI. 5 tia carte 37 (36 barbatí'
si femee). Numärul caselor
de locuit e de 128. Miscarea
populatiuniT in anul 1892
a fost : 9 casAtoriT, 27 naterr
si 39 mortl.
E o biserica parohialä, cu
hramul Pogorirea-Sf.-Duh, cu intretinerea
cäreia comuna cheltueste
Too leT anual.
Comuna n'are scoala. Copir
Cu vIrsta de scoalä. sunt 90,
din carI 52 baetT si 38 fete ;
din acestia numar 14 copa urmeaza
la scolile invecinate.
Numarul contribuabililor e de
113, adica, I la 487 locuitorI.
In anul 1886 eraa 104 contribuabill
; in anul 1889 eraa 185.
Budgetul comunds, pe anul financiar
1893194, a fost la venituri
de 2558 ler, 27 banI si la
cheltuelI de 2693 Id, 43 banT.
In altr ani budgetul de veniturile
i cheltuelile com. era:
In 1885-86 la veniturr 1777
leI si la cheltuell 1777 lel ; iar
in 1868-69 la veniturT 41151.
Teritoriul comund e acoperit
In mare parte cu lived de pomr
roditorr i mal' ales de prunI.
Numdrul cultivatorilor,ini882,
a fost de 132. S'a semanat 400
de hectare.
Instrumentele agricole de care
dispun cultivatoriT sunt: Io plugurl
de lemn si 36 de fier.
Vite aflatoare in com. sunt,
dupa ultima numaratoare, 913,
din carr: 97 bol, 107 vacI, 120
cal, 451 oT, 98 capre si 40 pord.
In anul 1892 s'a produs in
comuna, de catre 28 stupT de
albine, 18 kgr. miere, si ¡o kgr.
ceara.
Cultura viter in acelasl an a
fost de 7100 Id, producindu-se
in total 420 hectolitri vin.
Comuna Borsani e asezatä in
apropiere de soseaua si de unja
ferata Adjud-Tirgul-Ocna, care
Ii serveste ca mijloc de comunicatiune.
O sosca comunalä leaga Borsani
de Cotofänesti.
Bor§ani, parohie, in comuna cu
acelasI nume, forman dintr'o
biserica parohialä, cu hramul
Pogorirea-a-Duh, In satul Borsani,
jud. Putna. Cu intretinerea
eT, comuna cheltueste TOO
ler anual.
Bor§ani, trup de pddure, pe teritoriul
comund cu acelasI nume,
plasa Racaciuni, jud. Putna.
Face parte din mosia statuld
Bilca-Päunesti. Intinderea el, impreuna
cu trupul de padure
Mica, e de 1480 Miel*.
Bor§ani, coastd, comuna Tlrlesti,
plaiul Teleajenul, judetul Prahoya.
Bor§arul,pitig, pe teritoriul comund
Paltinul, plasa Vrancea,
jud. Putna; se varsä in abala.
Bor§eni. VezI Taetura, s at, in
comuna Talpa, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Bor§eni. VezT Borsesti, judetul
Neamtu.
Bor§ere§ti, ciitun, jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Stelnica.
Bor§e§ti, deal, in com, Uscati,
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu. E situat spre hotarul
comund Talpa, in prelungirea
dealurilor Uscati.
Bor§e§ti, pddure, situata pe coasta
dealuld cu a sa numire, in
com. Uscati, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu.
Bor§e§ti, V. Borsesti, judetul
Neamtu.
Bor§e§ti-Totoe§ti, mofie cupdrit
fi rdzefeascd. E situata pe l'alga
mosiile Negoesti (pe Valea-Alba),
Bornisul i Uscati, in com. Uscati,
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu. Are sat.
Printre razesi sunt familiI de
origina foarte vechie ; asa se gasesc
din neamul Neculesc, Teofanesc,
Neguresc, Otesc, Licuresc,
Hotesc ; cum si din familia
rAposatuld Gh. Negulid, care
la 1840, maT cumpara un stinjen
de razesie de la Ilie
gäoanul.
Borta (Piriul-luï-), mic afluent
al Bistritel, in comuna Brosteni,
jud. Suceava.
Bortä (Piriul-luf-), mic afluent
al Moldovd, in com. Uidesti,
jud. Suceava.
Borteni, deal, pe teritoriul comune!
plasa Prutuld.-j.,
jud. Dorohoia.
Borteni,phig, jud. Dorohoiti, numit
i Hergheligieni ; izvoreste
din Dealul-Mare, curge de la
S. spre N. si trecind pe 'alga
satul Probotesti, com. Tirnauca,
plasa Herta, se varsa in piriul
Pietrosul.