Untitled - upload.wikimedia....

BORCEA 530 BORCICA
6 kil., Dunarea se desparte in
doul brate unul, cel mar mare
Il urmeaza cursul spre E., conservind
numirea fluviulur ; lar
altul mar mic, numit Borcea,
curge spre N. si N.-E., facind
miel cotiturT pana in marginea
Orasulur Calarasr, unde formeaza
spre E. un unghia drept.
Dupa ce primeste aci canalul
Jirlaul, prin care curge lacul CAlarasi
in Borcea, acesta curge
spre E. pana in dreptul satulur
Magureni, unde se desparte in
dota ramurr, apor in trer ramurr,
formind insula Trimsani. De
ad Borcea curge spre N.-E.,
apor spre N., facind un mare
arc, pana se varsd iarasT in Dun
are.
Intre satele ocariclul i Beilicul,
Borcea primeste alt brat
al Dunarer, numit Gura-Batir si
RAIL, care taie insula Balta in
doua partr. Din dreptul satuluf
Cocargea i pana la satul Dudesti,
Borcea se desparte in
doua ramurr, formind ostrovul
Rosul.
Punctul, de unde Borcea
ja curgere, se numeste Gura-
Borcer-d.-s., lar punctul unde se
uneste iarasT cu Dunarea, se numeste
Gura-Borcer-d.-j.
Lungimea Borcer este aproape
de mo kil ; latimea variaza futre
80-150 m; iar adincimea,
de la Gura-Borcer-d.-s. pana la
satul ocariciul, variaza de la
1-4 metri, cind apele sunt seazute
si de la ocariciul pana
la Gura-Borcer-d.-j., variaza de
la 5-8 metri, larasT &luid apele
sunt scazute.
Nivelul Borcer, ca si al Dunärer,
are ca limita in cresterea
descresterea aper 7.015 m.
Cind apele sunt in crestere,
Borcea este navigabila, pentru
vase de orr-ce capacitatT, de la
Gura-Borcer-d.-s. pana la satul
Magureni, unde se desparte in
dota ramurr , formind insula
Trimsani. De la satul
unde Borcea se uneste cu Riul,
pana la Gura-Borcer-d.-j., este
navigabilA in tot timpul anulur.
Malul sting al Borcef este dominat
de cimpul BarilganuluT. Pe
tarmul acestur brat se af15. portul
Calarasi si 16 comune, carT
sunt miel schele. Malul drept
Il formeaza insula Balta, care
maT adesea este inundat, din
care cauza pe ad nu se afla nicr
un sat.
Aü fnceput a se face lucrad
de dragare a canalulur Borcea.
Prin aceasta prima lucrare si
prin ducerea aper, in dreptul
satulur Magureni, pe un singnr
canal, Borcea devine navigabild
In tot timpul, pe toata lungimea
sa i comunele de pe malul acester
ape vor deveni porturr
importante.
Peste acest brat, Ruga satul
Fetesti, plasa Ialomita-Balta, se
afla un pod, care are picioarele
de piatra i suprastructure de
fier, in lungimea de 42 metri.
Se mar afla doua viaducte, unul
de 400 metri si altul de 150 m.
Acest pod, impreuna cu marele
pod de peste Dunare, servesc
pentru a pune in comunicatie
tara cu cele doua judete ale
sale, din dreapta Durare'.
Borcea, stafie de drum de fier,
jud. Ialomita, plasa Balta, com.
Fetesti, pe linia Fetesti-Constanta,
pusll in circulatie la 26
Septembrie 1896. Se aftä futre
statiile Fetesti (7.6 kil.) i Duare
(7.6 kil.). Inaltimea d'asupra
nivelulur marir de 17.07
m. Venitul acester statir pe anul
1896, a fost de 8836 ler,
85 batir.
Borcea, iezer mic, jud. Braila,
la N.- E. baltir din comuna
Chiscani, futre privalul Scurtul
si Dunarea-Vechie. Comunica cu
privalul Scurtul la S.
Borcea-de-Sus, plasä (desfijatata),
a jud. Ialomita( 892). Aceasta
plasa coprindea comunele
Ceacul, Cacomeanca, Rusi, Ciocanesti
- MarginenT , Ciocanesii-
SirbT, Väräti, Ulmul, Plevna,
Mihaia-Viteazul si Lupsani
are resedinta subprefecturer
satul Ciocanesti-Märginenr.
Borcea-de-Jos, plasel (desflintata),
a j ud. Ialomita ( 892). Aceasta
plasa coprindea comunele :
Tonea, Roseti - VolnasT, Dichiseni,
ocaniciul, Jegalia, Galdaul,
Pietroiul , Cocargea , Dudesti,
Fetesti i Stelnica si are resedinta
subprefecturer in satul
Borceasca, tno)sie nelocuitä, jud.
Ialomita, in plasa Ialomita-Balta,
com. Perieti, cu o suprafata
de 600 hect., din carT 19 hect.
baItis, pe lunca riulur Ialomita.
BorceI saa Borsel (Valea-),
vale, ce se intinde din satul Davidoaia,
com. Corlateni, pl. Cosula,
jud. Dorohoia, trece spre
Sud, pe mosia Corldteni, unde
se lmpreuna cu valea i esul
Miel. Pe ea se afla ¡azul cu asemenea
numire.
Borcesti, mofle, Borcesti i Oglindesti,
la finutul Sucever, pe la
1343-45 era mosie Cu pArtT, in
care ati partr Sf. manastire Probota,
inchinata Sf. Mormint, Sf.'
manastire a Neamtulur, inchinai.5.
Sfinter Mitropolir, starea
pe iîng moiile Oglindesti, SIvesti
i altele, ara. sat (tBuciumul
Rominv, an. I, pag. 370).
AstAzT se afla in comuna Draganesti,
jud. Suceava.
Borcica, prival, jud.