Untitled - upload.wikimedia....

BORCA 628 BORCEA
Borca, sat, din com. rur. Zgubea,
plasa Oltetu-d.s., jud. \Tarea.
Borca, izvor de Oil
la 4 kil. de gura Borcer, pe
piria in sus, jud. Suceava. Pina
la izvor calea e ingusta i abia
se poate duce cineva cu caruta
pina acolo. Izvoreste din o stind.,
de sub poalele müntelur Budacul,
aflatoare pe tarmul sting
al piriulur Borca. Apa acestuT
izvor, luata proaspad, este 11mpede,
ara floare i miros si de
un gust foarte pldcut, acru si
cam sarat. Astupatä bine, se Ostreaza
neschimbata mult timp ;
iar läsata destupata se rasufla,
pierzind acrimea carbonica, care
fuge sub formà de bulbuceT
'asa o asezatura rosiatica de
oxid de fier. Cind temperatura
atmosfereir e de 170, a aper e
de 6o. Greutatea specifica este
de 1,0004. Izvorul da 6o litruff
tnteo ora. In 16 uncir de aceasta
apa, partT compacte se
afla: 25.215 carbonat de natriii,
0.500 protoxid de fier, 1.200 carbonat
de magnezie, 3.150 carbonat
de var, I.100 pamint de
cremene (silice), 0.035
7.500 sare, 0.270 se risipesc
prin lucrare=39,000.
In mo palmace cubice de
alca se afla 140 de acid carbonic.
Amestecind cu aceastä apa
vin bun, mixtura aceasta ia indata
o coloare rosie inchisa
produce o fierbere spumoasä,
care se sporeste, daca se pune
zahär pisat.
Acest izvor se aflá inteo vale
strtmta, inconjurata cu muntr,
unde razele soarelur se arata
Aceasta al:a* se.poate intrebuinta
ca bautura 1 in bgT.
Chipul intrebuintareT si boalele
la care poate fi aplicata, sunt
cele ale apelor feruginoase in
genere.
Ceva mar sus de acest izvor
(ro m.) se Arad ruinele caselor
de piatra, ce serveat de 135.T
Domnitorulur Mihail Sturdza.
Borca, firzz, jud. Suceava. Izvoreste
de sub Grintiesul-Mare,
despärtind acest munte de Cristisorul,
curge de la V. spre E.,
uda teritoriul comuner, careia
i-a dat numele, pe o lungime
de peste 12 kilom. si dupa ce
a invirtit 2 piue, 2 morr, un
fierastraii si a format un hait,
merge de se arunca in Bistrita,
in drep tul satuluT. In cursul
sati formeaza mar multe cascade,
dintre carT dota la Chef, in
inaltime una de peste io m. si
a doua de 5.50 m. Pe albia
Borcer se afla un canal al comp.
Goetz, pe care se dar' butucir,
In lungime de peste 8 kil.
Apa Borcer se deosibeste, prin
frumusetea, limpezimea si coloritul
er albastruiCi, de a tuturor
piraielor din jud. Suceava. Are
de afluentl din dreapta: Piriul-
Curmaturer, al-TableT, al-Albiilor,
Stegioara-Mica, Pirlul-Mare,
Zgheabul, Pirlul-Dcrdir, Bolataul,
al-Cirjenilor, BusmeiuluT, Secul,
al-Burcutulur-din-Dos, Zgcabul-
Säbasenilor, Pirlul-lliestilor, al-
Runculur, al-Ursulur, Zgheabul-
Pietrenilor i Bahlita; lar din
stinga: al-ZgheabuluT, Zgheabul-
HornuluT, al-Stinelor, al-Siragurilor,
Borcuta, al-Borcutulur-
din - Fata, al- Budaculur,
Zaharia, Stigioara, Slopatul (6
kil ), Cocazisul, Secul i Fundoaia.
Borcanul, lac mare pe proprietatea
Bucsiani-d.-s., pl. Neajlovulur,
jud. Vlasca.
Borcäne§ti, sat, in plaiul Cerna,
c. r. Rovatul, jud. Mehedinti.
Borcane§ti, sat, jud. Mehe-
dinti, in plaiul Cerna, c. r.
Borcane§ti, vechie numire,a cit.
Ciltesci, din c. Gura-SarAtii, jud.
Buzati.
Borcäne§ti, deal, in c. r. Ilovatul,
plaiul Cerna, jud. Mehe,
dinti, situat spre apus de com.
Borcä§iul, munte inalt, intre mun-
Iezerul si Oticul, aproape de
locul, unde izvoreste nul Dimbovita,
in jud. Muscel.
Borcea, ¡5/asa, in jud. Ialomita,
situata in partea de S. a judetulur.
SI-a luat numirea dupa.
Borcea, care o uda si care este
cel mar mare brat al DundreT.
Pana la 1832, judetul se afla
impartit in sapte plasT i plasa
Borcea se compunea din pl. Ciocanestilor,
pendinte pana atuncT
de jud. Ilfov si pl. Lichiresti,
care tinea de acest judet.
Plasa Borcea se margineste la
N. cu plasile Cimpul si Ialomita-
Balta, avind ca limita capatul
de S. al mosiilor din acele plasT
carT mosif se Intind mar spre
S. de linia ferata Bucuresti-Fetesti.
Limita despre S. si E. o
formeaza Dundrea ; lar limita
despre V., care desparte plasa
de jud. Ilfov, trece prin valea
Argova, lacul Mostistea, si merge
spre S. pana in Dunäre, tina
pichetul Intre-Grivale, din judetul
Ilfov.
Terenul acester pläsr este putin
accidentat si coprin de treT partr:
partea baltoasI, care o formead
lunca Dunärer si a Borcer; terasa
salí partea ce se afla intre
lacul Calarasi, bratul Borcea
coasta de S. a Baraganulur
In fine, dimpia salí partea de S.
a Baraganulur, coprinsa filtre limita
de N. a plasel Borcea
coasta de S. a Bdraganulur.