Untitled - upload.wikimedia....

BORXTUL 527
Evrer $i 8 TiganT, iar restul Roraze$r
vechr, ocupindu-se
cu agricultura, cresterea vitelor
$i parte cu cultura livezilor
a viilor. Er posea': 30 plugurr
$1 40 care cu bol, 8 plugurr
12 carute cu cal $i loo stupr.
Are o $coala, infiintatä. In anul
1881 $i frecuentata. de 40 elevr;
o biserica facuta. In 1802.
Pe teritoriul acestur sat se
afla $1 cite-va padurr miel.
Vite sunt : 250 vite marr cornute,
3 bivolr, 200 Or, 2 capre
60 rimatorr.
Boratul, iroor abondent de apa,
In com. Birla, jud. Teleorman.
Din acest izvor si din
alte varsaturr ele ape se formeaza
un ele$teti in acea comuna.
De la acest izvor i de
la elesteul ce el formeaza s'a
dat numirea mahalaler din aceasta
parte a satulur Birla,
carda ir zice Mahalaua-Boratulta.
Borca, com. rur., situata in partea
de S.-V. a pl. Muntele, jud.
Suceava, spre V. $i la o distanta
de 63 kil. de Fälticeni.
Se megie$e$te la E. cu com.
Sabasa, de care se desparte prin
riul Bistrita; la V. Cu Transilvania,
de care se desparte prin
coaina muntelur Albia ; la S. cu
comuna Farca$a, de care se desparte
prin Virful-Stejarulur $i
pIriul Toplita ; la N. cu com.
Madeiul, avind ca hotar pirlul
Chiriac. Are forma unul poligon
destul de neregulat.
E formata dintr'un singur sat,
Borca, impartit in trer mahalale:
Borca, Poiana-Borcir i Poiana-
Socir.
In toata comuna sunt 2 circiumr,
2 piue i un fierastrati.
Budgetul com. pe anul 1892
93, are la veniturr 5910 ler $i
la cheltuell 5852 ler ; lar al dru-
murilor la venit 307 ler $i la
cheltuelr 300 ler.
In comuna sunt 40 cal, 60
boI, 70 vacr, 1911 or $1 419
porcr.
E udata de Bistrita cu afluentir
: Chiriacul, Cobuzul,
Borca, Leonte, Tariteni i Toplita.
Muntir cer mar insemnatr
din comuna' sunt : Budacul, Intre
- Borcr (1634), Migovanul
(1499), Gemeni (1434), Ortoaia
(1562), Slopätul (1689), Ar$ita-
Rea ( 1269 ), Bitca - Stejarulul
(1350), etc.
Mosia face parte din Domeniul
Coroaner. Are o suprafata
de 17861 hect., din carI 1128
padure si 6583 cultivabil.
La 1864 511878 s'ají improprietärit
13 frunta$1', 70 mijloca$I
$1 35 coda$T, stapinind 441
falcr.
Locurile mal insemnate din
comuna sunt : Apele minerale
de la Borca ; frumoasa vedere
de pe Budacul ; marile cascade,
(peste 10m.) de la Cheile-Borcer
Pe coasta muntelur Intre-Borcr,
la o inältime de 1700 m., se
aflá un mic läcuFor cu apa
bihlitä incarcata de pucioasa
$i de un gust neplacut. LocuitoriT
ati ingradit acest lac, a
caruia suprafata e cam de 87
m. p. lar adincimea de '/2 m.
La 1803 «Borca-SociI a manastiriI
Slatina, avea 37 liuzI platind
bir 664 lerpe an». («Uricarulo,
de T. Codrescu, VII, pag.
255).
Intre 1843 1845 «Borca
Socea la tinutul Sucever, ocol.
MunteluI, mo$ie a Sf. Mitropolif
starea I. Are sat cu o biserica,
2 preOti, 2 dascalf, 15 nevolnicr,
IO vaciarle, 7 slujbag
volnicr, un vatav, un jidov; pe
lingá : Hangul, Sabasa,
Piriul-Cirjer $i altele, cu un numar
de 70 locuitorr». («Bucium.
Rom.», An. I, pag. 369).
BORCA
Borca, sat, pe Domeniul Coroaner,
jud. Suceava, formind singur
o comuna. A$ezat pe tal-mul
drept al Bistriter, e strabatut
de pirlul, de la care $f-a
luat numele cum $i de piraele
Chiriac, Cobuzul, Leonte, Taxiteni
$i Toplita.
Numara 193 case, populate cu
208 capr de fam. saii 838 suflete,
din carr 438 barbar si
400 femer (8 strainr Izraelitr).
Are 214 contribuabr. Vatra
satulur ocupa o suprafata de
290 Miel 66 prj. $1 34 sq.
In Borca sunt 2 bisericr:
una vechie de lemn, cladita de
locuitorr la 1830, in care nu se
mar oficiaza.; a doua de zid, Cu
hramul Sf, Apostolr Petru si
Pavel, zidita in 1891 de Administratia
Domeniilor Coroaner $i
zestrata cu toate cele necesare.
Aceasta biserica e servita de
I preot $i 2 cintaretI. Este o
qcoala rurall de baetY, cu un in-
%raptor platit de Stat, infiintata
la 1859, avind local proprii1, restaurat
cu totul la 1885 de administratia
Dom. Coroaner, care a
$i inzestrat-o cu un atelier de
timplArie$i strungarie, cu tot mobilierul
$i aparatele didactice
necesare, biblioteca, cheltuind
pentru aceasta $coall 8000 ler.
E frecuentata de 35 $colarr $i
improprietarita cu 6 Oler finat,
in virful unur munte, care n'aduce
de oh 40 6o ler anual,
fiind peste putinta a se face
vre-o cultura. $i neputindu-se
scobori niel finul de acolo.
coalä rurala de fete are o
invatatoare platita. de Stat ;
s'a infiintata la 1890; are un
local noti cladit i inzestrat de aceea$I-
administratie, cheltuinduse
$i pentru aceasta. 8000 ler.
E frecuentata de 2S-30 eleve.
Drumurile principale sunt : la
Madeiul (1500 m.) i la Sabasa
(250 ni.)