Untitled - upload.wikimedia....

BONDOCI 623 BONTETI
a.coperit Cu padurea Bondrea, a
mosnenilor Negrosani.
Bondoci, sat, face parte din
com. rur. Vata, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune de
222 locuitori. Este situat pe dealul
Ciuresti.
Ad e o biserica cu hramul
Nasterea-Maicd-Domnului, ziditi
la anul 1885.
Bondoci, deal, spre E. de com.
Vata, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt,
cu o lungime de 4 kil. Serva
pentru pasune, vil, semanaturI.
Are padure.
Bondocul, vale, plasa Oltenita,
jud. Ilfov ; curge lingd com. Crivetile
si se varsa In riul Arges.
Bondorica, vale ; izvoreste din
poalele padurei Grigorieni si se
varsa In riul Bratia, pe teritoriul
catunului Vladesti -Paminteni,
pl. Riurile, jud. Muscel.
Bondrea. (Vezi Crivesti, sat, judetul
Tutova).
Bondrea, cdtunal, al com. Canesti,
jud. Buzar', alipit de cat.
Negosina. El purta in vechime
numele de Plopeni i Zarneasca.
Bondrea, atun, al com. Cezieni,
pl. Ocolul, jud. Romanati, situat
spre apus de Cezieni
linga apa TazluiuluI. E taiat
de soseaua, care trece din Caracal
spre Preajba. Are 246 locuitorl.
E legat cu Caracalul,
prin o linie telefonica de proprietarul
Cezienilor.
BondreI (Pirlul-), mic afluent,
al pirlului Farcasa, jud. Suceava.
Bone-Sirti, deal, In jud. Constanta,
pl. Silistra-Notd, pe teritoriul
com. rur. Ese-Chioi. Se
desface din dealul Hagi-Durac-
Sirti, ceva mal' sus de satul Ese-
Chioi, ce e asezat la poalele lur
sudice. Se intinde spre E. printre
valle Chiuciuc-Chessen-Ceair
Esechioi -Dere, cu o directiune
generala de la S.-V. spre
N.-E., brazdind partea apusana
a plaser si cea nordica a comuna
Ramificatiile lui nordice
se termina pe malul sudic al
laculuI Girlita. Are o inaltime de
112 m., dominind s. si valea. Ese-
Chioi. Este acoperit cu cite-va
päduri, tufarisuri putine vii
ale satuluI Ese-Chioi. Pe muchia
luI merge drumul judetean Al-
Bonghi§oaia, baltii, pe mosia
Fintinelele, com. Fintinelele, pl.
Siretul, jud. Botosani. Are o
suprafata. de 370 hectare.
Bontea, deal acoperit cu huceag,
pe mosia Manolea, jud. Suceava.
Dipute (Pe-), jud. Buzaa, numire
data teritoriului coprins intre
ptrîiauI Bontul, muntele
Monteorul i riul Buzaul.
Bonte§ti, com. ruralti, in plasa
Ora5u1, jud. R.-Sarat, asezata
pe &Tul Mera.
Se afla in partea nordica a
judetuluI, la 35 kil. spre N.
de orasul R.-Sarat, si in partea
apusanà a plasei, la 4 kil.
spre N.-V. de com. Cotestl, resedinta
piase. Comunele invecinate
sunt: Blidari la 2 kil.,
Cirligele la 3 kil., Faraoanele la
5 kil., Budesti la 6 kil., Golesti
la 9 kil.
Se m argin este la miaza-noapte
cu com. Faraoanele, de care se
desparte prin Valea-Pietroasa, la
rasarit cu Cirligele i Blidarea ;
la miaza-zi i apus cu Odobasca,
de care se desparte prin Dealul-Cornitelor.
Este o comuna din regiunea
dealurilor. Spre apusul el se ramifica
dealurile Deleanul si Perisorul.
Riurile, carI o uda sunt miel*
piraie, ca: Dalhautul spre miazanoapte,
Valea-Merel prin mijloc,
Dilgovul la miaza-zi. Are 5 puturI
(4 IO m. adincime) i 5
fintini (1-4 m. adincime).
Catunele cari compun comuna
sunt : Bontesti, resedinta, la apus,
spre &tul Mera; Dalhautul,
la 1700 m. spre N., pe piriul
Ddlhautul.
Suprafata comuna e de 2383
hect., din cari 250 hect. vatra
comuner, 1400 hect ale locuitorilor,
733 hect. ale proprietater
private.
Populatia este de 252 fami-
BY, cu 1092 suflete, din carT
568 barbatI si 532 femei; 377
casatoriti, 689 necasatoriti, 26
vaduvi ; 158 stia carte ; 2 sunt
strainI ; toti sunt ortodoxi.
In comuna sunt 3 biserid :
una, cu hramul Izvorul-Tamaduirei,
fondata in 1820, de staretul
Dionisie Arhimandritul
cu ajutorul locuitorilor ; a doua,
cu hramul Sfintii-Imparati, fondata
in 1840, de staretul Benedict
Archimandritul si de locuitorI;
a treia, cea din catunulBontesti,
cu hramul Sfintir-Voevozi;
zidid la 1625, reparad la 1779,
de staretul Eftimie, la 1809 prefacuta
de staretul Teoctist, la
1827 de staretul Dionisie, asa
cum se gaseste astazi. Biscrica
din Dalhaut este schit (vezl
ailhautul,:schit) ; cele din Bontesti
sunt deservite de I preot,
I dascal si i paracliser.
Comuna are o scoall mixta,
fondad in 1886 de locuitori, cu
invatator, frecuentad de 45
elevi.
Calitatea pamintului este mediocra,
fiind argilos i calcaros.
Comuna are 13 hect. arabile,