Untitled - upload.wikimedia....

BOLDUL-RXZESI 515 BOLIN/ INUL
Boldul-Raze§i, sat, numit
Boldisorul, pe mosia cu asemenea
numire, com. Manoleasa,
plasa Baseul, jud. Dorohoiù, cu
9 familir sí 33 suflete. E asezat
pe malul PrutuluT, din sus de
varsarea pir. Volovatul. Malul
inalt al PrutuluT este aci stincos
si de pe el se vede foarte bine
sirul marilor blocurT pietroase
din partea stinga a. riuluT Prutul.
SateniT sunt insisr stapinif
mosieT, cacT satul este razesie
vechie. Biserica, cu hramul
Sf. Petru si Pavel, avind I preot,
cu 2 cintaretT i i 'Alamar, este
mica i vechie, de lemn facutä
de obstia razeseasca.
Calitatea pamintulur e parte
bund si parte slaba. ; catre Prut
unele locurl aü mult nisip, care
la secetä, impiedica fertifitatea.
Proprietatea mosieT are 148
hect., 77 ar. cimp.
Apele, ce uda teritoriul mosleY,
sunt: riul Prutul si piriul
Volovdtul.
DrumurT principale acel de
la Radauti la Mitoc, ce duce la
tefa'nesti s't acel ducator prin
Volovat la Botosani.
Hotarele riul Prutul, piraiele
Volovatul, Ripiceni si Särata.
Se vad in aceastä localitate
dota locurT cu urme de santurr
numite : Mormintele i anturile.
BolduluI (Culmea-), culme, aproape
perpendiculard pe culmea
Ghezera si care constitue un
platoti d'asupra orasuluT Cimpulung,
in jud. Muscel. O ramura
a CulmeT-BolduluT se prelungeste
spre S. prin riurile Bughea
Sora, pana la confluenta ion.
(VezT Ghezera, masiv).
BolduluI (La-Sfoara-), han,
jud.R.-SArat, in plasa Gradistea,
comuna Boldul, pe drumul spre
Obiditi si R.-Sarat.
BolduluI (Movila-), movilii, aflätoare
pe mosia Cudalbi, pl.
Zimbrul, judetul Covurluiu, pe
grindul sting al pirlului Gerul.
Boldurul, iaz. (V. Bivolul-Mare,
sat, com. Bivolile, plasa Prutuld.-j.,
jud. Dorohoiu).
Bolfosul, deal; se intinde pe teritoriul
satnluI Havirna, comuna
cu asemenea numire, pl. Herta,
jud. Dorohoiu.
Boli, deal, de-alungul caruia este
asezatd com. Ciumesti, pl. Riul-
DoamneT, jud. Muscel.
Boli, girla'; strdbate de la Vest
spre Est, com. Ciumesti, plasa
Riul-DoamneT, jud. Muscel, si
formeaza lacurile Bazdavanul
Rugina.
Boliac, deal, jud. Roman, in pl.
Fundul, com. Bacesti i Oniceni,
spre V. de tirgu5orul Bacesti.
Bolintinul, p/asä, situata in partea
de miaza-zi a jud. Dimbovita.
Aceastä plasä luat numele
de la vre-o sase sate cu
acelasi nume, ce sunt in apropiere
i carT acum se afla in jud.
Ilfov, pe malul riuluT Sabarul, cu
numele de: Bolintinul-din-Deal,
Bolintinul - din - Vale, etc. Plasa
Bolintinul se afla maT toata intre
riurile Dimbovita i Argesul,
afara de o mica parte despre
Sud-Est, care se intinde puin
si peste Dimbovita, pe malul
säú sting saü rasaritean. Plasa
Bolintinul se invecineste spre
Est cu plasa Ialomita, de care
se desparte prin riul Dimbovita
; spre Nord tot cu o parte
din pl. Ialomita si o mica parte
din plasa Dealul, despartindu-se
de aceasta tot prin Dimbovita ;
tot spre Nord se mai invecineste
i u plasa Cobia ; spre
Vest se invecineste cu o parte
din plasa Cobia, de care se des
parte prin riul Argesul ; spre
Sud-Vest si Sud se invecineste
cu judetul Vlasca, de care se
desparte larasr pi-in riul Argesul ;
spre Sud-Est se invecineste cu
judetul Ilfov, neavind nicT un
hotar natural. Plasa Bolintinul
este acoperita cu cimpiT intinse
si are o clima. calduroasä si dulce,
neavind munte i alt deal, colina
saá movild, de cit cite-va micT
valcele in partea de Nord, din
tre care mai insemnata este Va
lea- uta si un deal numit Dea
lul-Speriat.Pdmintul acestei plasT
este foarte productiv in cereale,
precum : grIll, porumb, meiu,
orz i °yaz ; in animale : bol,
oT l capre, precum si in
vinaturT.
In aceasta plasä se afla ti-el
fintinT cu apa mineralà, lingà pa
durea satuluT Gliseni, dintre
carI una este inchisa cu zid,
acolo se afla o cruce si icoana
MaiceT-Domnului, cu Izvorul-TamAduireT.
In plasa Bolintinul, se afta :
moara cu aburT in comuna
Bildana; o moara cu aburr, o
moara de apa sistem nou, o
fabrica mare de Palnä si gris si
mare fabrica de spirt, toate
acestea in comuna Cornetul, ca
tunul Boteni, pe malul drept al
DimboviteT ; o moara pe apa
Rastoaca, in comuna Gaiseni
moarä de aburT in comuna
Lunguleti ; o moara de aburT
in com. Potlogi-RuralT ; o moara
de aburT in com. Titu ; in fine
moarä de apa pe piriul uta,
in com. Vacaresti de Rastoaca.
Comuna urbana Potlogi Ur
banT i gara Titu, sunt centrele
de desfacere a cea mg mare
parte din cerealele ce produce,
nu numaT aceasta plasa, dar si
altele din apropiere.
LingA gara Titu este comuna