Untitled - upload.wikimedia....

BOTAN k 508 BOISOARA
Boiana, vale; incepe de la hotarul
mosier Brosteanca, spre comuna
Pirlita, jud. Teleorman,
trece pe 11110 catunul Dulceni
din com. Belitori si pe linga
proprietatile locuitorilor si se
pierde in Valea-Urluiulur, aproape
de satul Bogdana.
Boiana, valcea, Intre mosiile La
ceni i Calinesti sau Setrarul,
din pl. Tirgului, jud. Teleorman.
Boianul, p/atog ridicat i Intins
intre Iminog la V. si Vedea la
E., jud. Olt. De la Bdrcanesti
si Alimanesti, pand la Valenr,
distanta lui e de peste 20 kil.;
lar de la N. spre S., de la
Greci, com. Barcanesti, pana
la Seaca-Belciugata, de peste
25 kil.
Aceasta.cimpie, ata de intinsa,
e prea putin productivd, din cauza
pAmintulur sdu argilos, care
la secetd se usucd si crapl, pirlind
orT ce vegetatiune ; lar la
ploaie sine apa, formeaza lacun,
distrugind ast-fel recoltele. Izvoarele
de apà se gasesc la
marT adincimi. Stirpiciunea acestui
pamint a dat nastere
versurilor ce se aud pe la vecinT
:
Vaita-se prepelita,
Pe cimpul Boianului,
De dorul
Turme numeroase de oT
alte vite gasesc ad i un loe intins
i cu pdsuni abundente.
Cam in mijlocul acester cimpii
se vdd incA urme de zidirr
vechi, despre can, britriniT spun
ca se afta in locul unde In vechime
as fi fost un sat, anume
Musat. Altir spun cä s'ar fi numit
Virtopul. Si ca locuitorii au
fost jefuiti i taiatI de TurcT. CitT
au mar putut scdpa, s'au refugiat
in com. Alimanesti.
Boianul, vdlcea, situatd pe ten-
toriul comuna Comani, plasa
Siul-d.-j., jud. Olt. Se numeste
ast-fel, pentru cA izvoreste din
cimpia cu acest nume.
Boicul, mic alluent al pir. Suha-
Mare, com. Malini, judetul Suceava.
Boielazul, cimpie, com. rur. Ciresul,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Boielazul, ogez,v, coii. rur.
plaiul Cerna, judetul Mehedinti.
Boienisa, deal, com. rur. Prunisori,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
La poalele acestuT deal se
afla comuna rur. Fintina Domneasca.
Boieni§ca, deal cuya, com. rur.
Izvorul Anistilor, plasa Ocoluld.-j.,
jud. Mehedinti.
Boier-Ghitä, fi/lana, pl. Ocolul,
com. Mischi, jud. Dolj.
Boil-Negri, lac, jud. 13raila, in
marginea de V. a satuliff Sur
dila-Greci, ce comunicd In partea
de N. cu viroaga Faurei.
Boii-Negri, jud.
la 3 2 kil. spre S. de satul Bordeiul-Verde
si dé Liscoteanca
EforieT, pe hotarul dintre mosia
Bordeiul-Verde.
Boilor (Iazul-), taz., In jurul Falticenilor,
jud. Suceava, pomenit
in hrisovul satulur Padureni.
Boilor (Movila-), inoviM, plasa
BAilesti, coin. Afumati, jud. Dolj.
Boilor (Podisul-), podi1, jud.
Bacau, pl. Tazldul-d.-s., com.
Scorteni , pe teritoriul satulur
Grigoreni.
Boinita, pfrig; izvoreste din dealul
Hirsova, com. Hirsova, pl.
Racova, jud. Vasluiu. Ud'd par.
tea de Nord a comunei Poenesti
si se varsd in piriul Racoya.
Boireasca, batid, pe sesul comuner
Cdlinesti, plasa Siretul,
jud. Botosani.
Boireasca, batid, pe mosia Brehuesti,
com. Brehuesti, pl. Siretul,
jud. Botosani. Este formatd
din izvoare.
Boisoara, com. rur., aproape de
muntele Zänoga, jud. Arges,
plasa Lovistea, la 31 kil, de resedinta
sub-prefectura, comuna
rurala Sula, si la 79 kil. de Pitesti.
Se compune din 3 alune:
Boisoara (338 loc.), Bumbuesti
(55710c.) si Gdujani (546 loe.),
avind peste tot 403 familir ,
cu 1621 loc., din carr 22 Tigani.
In comund sunt trer biseriel,
cite una de fie-care cdtun ;
o scoald primará rurala ; 3 cfr.
ciume. Budgetul comuna pe
anul financiar 1882-83 a fost
de 14.40 lei, 82 banT, la veniturr
si de 1420 lei, 82 inri! la
cheltuelr.
Dup'd o publicatie oficiall
(1887) aceastá comuna numArd
289 contribuabili si are un budget
de 3729 ler la veniturr si
de 3474 ler la cheltuelT.
Numärul vitelor era in 1887
de 971 capete vite man, (740
bol i vaci, 23 1 cal) si 3225
vite márunte (2747 oT, 305 ca
pre si 173 rinaton).
Boisoara, sat, cu 538 loc., jud.
Arges, pl. Lovistea; face parte
din comuna rurald cu acelasT
nume. Aicr este resedinta primdrier.
In acest sat este o biserica,
cu hramul Sf. Nicolae,
avind doi preotr si un cintdret.