Untitled - upload.wikimedia....

BOHOTTNUL 607 BOTANA
de I preot si 2 dascAlT, fácutA
la 1852.
In curtea bisericeT se afiä o
zidire mdreatd, dar neisprävitä.,
pe care locuitoriT o numesc mAnástire
; ea dateazA de vr'o 70
de anT si este pe cale de ruinA.
Sunt 2 fabrice : o povarnA
pentru fabricarea spirtulul de
cereale, si alta de fabricat licorurT,
infiintatA la 1885.
Mosia Bohotinul forma din vechime,
un trup cu mosiile : Isaiea,
Gura-Bohotinului, RAducdneni,
Bazga, Cozia si Sdlägeni,
sub numirea de Bohotinul-Mare
fostA proprietate a Hatmanulur
RAducanul-Rosetti. AstazI se allá
divizatd 'filtre maT multT proprietarT,
parte din familia Rosetti.
Vite sunt : 431 vite marT cornute,
103 cal, 1433 oT, 289 porcT.
Bohotinul, sat. (Vez! Bohotinul
comunä., jud. FAlciu).
Bohotinul, deal, se prelungeste
intre comunele Mosna - RAduclneni
i Bohotinul, pl. Podoleni,
jud. Fatal, fácind hotar intre
ele. Este o ramificare a dealuluT
CetAtuia.
Bohotinul. iaz, format din piriul
cu asemenea numire, pe teritoriul
comuna Bohotinul, jud.
bogat in peste si racT.
Bohotinul, piria. (VezT Fundul-
BohotinuluT pifia, com. Bazga,
plasa Podoleni, jud. Fdlciu).
Bohotinul, platoz7, jud. Fdlcia ;
se intinde spre Sud pe dealul
Bohotinul, 'Ana la locul numit
Arboras. Pe acest platoil se afil
cea maT mare parte din pdminturile
de cultura ale vechilor
clAcasT din satul si com. Mona,
plasa Podoleni.
Boia, cdtun, apartinlnd comuneT
Pirtul-Boia, din plasa Gilortul,
jud. Gorj, situat pe dealul Boia
si pe partea dreaptA a riuluT Gilortul.
Are o suprafatA cam de 800
hect., din care 206 hect. arabile,
5 hect. vie, 8 hect. prunT,
restul finete, pAdure, tufáris, izlaz,
etc.
Are o populatie de 104 famili!,
Cu 360 suflete, din casi
70 contribuabi/T, toti Romini,
ocupindu-se cu agricultura.
LocuitoriT posea is plugurl,
22 care cu bol, 14 stupT, 209
vite marT cornute, 307 olí, 74
capre, 150 rimAtorT si 15 cal.
Aci se gdsesc 4 fintim cu
cumpAnä. si 5 izvoare acoperite.
Comunicatia in acest cAtun
se face printr'o osea vecinalA,
care il leagA cu cdtunul de resedintd
i printr'un drum de
care, care fi leagA cu comuna
Ticleni, spre V.
Este o bisericd, construitä la
1803 de locuitorT i deservitä.
de I preot si 2 cintIreti.
Boia, deal, apartine comunel Piriul-Boia,
jud. Gorj ; este o bifurcatie
a dealuluT Socul ; se terminA
la S. in valea GilortuluT.
Boia, lac, pe mosia Rddeni, comuna
RAdeni, plasa Cosula, judetul
Botosani, in partea de N.
a comunel, bogat in peste.
Boia, pîrîü, format de Boia-Mare
Boia-MicA, jud. Arges, plasa
Lovistea ; se varsA in Olt.
Boia, pise, situat pe teritoriul
comund Coteanca, plasa Siuld.-s.,
jud. Olt, in partea de S.-
V., pe malul OltuluT. Loc strategic
i punct de observatiune.
Se zice cà inteun rAzboiu rusoturc,
Turcir se asezaserl pe aceastA
inAltime, iar Cazad' se
intAriserá pe piscul numit de
atuncT Cazaci, mal la nord. BA
talla s'a dat apoT pe %ralea Birjovului,
la deal, si a fost atit
de cruntA, in cit s'ar fi infectat
valea de lesurile lor. (Vez! Puturoasa
i Cazaci).
Boia, stined, com. Otesani, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, in apro
pierea cdrela se &ese ape sul
furoase.
Boia, vale, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Melinesti.
Boian. (VezT Sbieresti d.-s., jud.
Neamtu).
Boian, deal, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. opotul, care
impreunl cu dealul Buciumul
formeaza Valea-Mare sau opotul,
prin care curge piriul pe
riodic opotul.
Boian, pichet de frontierd, No.
12, jud. Gorj. Se allá situat pe
clina S.-E. a muntelui Boian.
Poteca, ce se privegheaza din
acest pichet, trece pe la Coasta
luT-Rusu i apoT scoboarl in Va
lea-Gilortului, cursul cAruia urmeazA
pAnA la Novaci. Patrularea
futre Boian si pichetul a
ldturat, Mindrul, se face pe poteca
ce trece pe dealurile: Gdurile,
Piatra-Tliatd, Valea Gruiu
luT, a PiclesuluT si in fine pe
coasta esticA a munteluT Min
drul, pInl la muntele TártA
rAul, unde se allá pichetul
drul. Aceastá potecl poate fi
strdbltutA si de animale indr
cate cu samar.
Intretinerea se face cu greu
tate, lar comunicatia se intre
rupe iarna din causa zApezeT.
B oiana, padure, pe mosia Dul
ceni, din pl. TirguluT, jud. Te
leorman. Are 5 hect. si e si
tuatà d'asupra cAt. Dulceni.