Untitled - upload.wikimedia....

AGIOGLU 80 AHMED-ORMAN
merg doug drumurl comunale
Catalor- Agi- Ghiol si Malcoci-
Agi-Ghiol; malurile sale sunt
joase si acoperite cu verdeatg.
Agioglu (Iazul-I lar, aflgtor
din sus de satul Ortesti, c.
DrAggnesti, jud. Suceava, ocupa
o suprafatg. de 1200 m. p. din
mosia Giulesti. Contine peste :
caracuda, stiucd, clean, etc. si
raer.
Agioglu (Lunca-luï-), luna de
rachitg., in 5esul Moldover, mosia
Giulesti, din com. Drggdnesti,
jud. Suceava, in suprafatg. de
5 6 falcr.
Agioglu (Moara moarei",
pusg in miscare de apa razulur
cu acest nume, jud. Suceava;
aduce venit net 1500 1. anual.
Agiud, Ajud, jud. Putna, vezr
Adjud.
Agiudeni, sat fi com. rur.,
pl. Moldova, jud. Roman, spre
N.-N.-E. de orasul Roman.
Este alcgtuitg numar dintr'un
singur sat, Agiudeni. Este asezata
pe sesul Siretulur, tuteo
pozitiune joasg, din care cauzg
adese-orT, cind riul Siretul vine
mare, este supusg inundatiunilor.
Este la o departare de io
kil. de orasul Roman si de 13
kil. de Elisabeta-Doamna, resedinta
plásir, si e legatg cu amindota
prin sosele. Are o populatiune
de 249 c. de fam. (184
contrib.) cu 885 loc. din carT
2 tiü carte; sunt 255 case. Din
acestia 175 c. de km. (563 1.)
sunt Ungurf si 2 fam. Ovrer. Se
cultivg mult cartofir cu carr se
face comercig. Sunt 957 vite
cornute marr. Are o bisericg,
catolicg, de zid, fiicutg la 1881
Intretinutg in bung stare. Formeazg
o circomscriptie fiscald cu
com. TAmdseni. Venitul com.
este de 2078 1. anual ; iar cheltuelile
de 2059 1. In com. sunt
157 cal; 68 bol, 790 or si 202
porcr.
Agiudeni, mofie, In pl. Moldova,
jud Roman, c. Agiudeni, lingg
satul cu asemenea numire. Aceastg
mosie era din vechime a
mandstirer Trer-Sfetitelor (Trer-
Erarlir) din Iasr si mar pe urmg
a scoalelor, lar acum e vindutd
de ved de stat cu 235,100 1.
Agfrcia, sat, in com. Vadurile,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat pe malul drept al riulur
Bistrita. Terenurile sale sunt inclinate
spre S.-V. si pdturile
sale contin formatiunT cu sare,
greziurr virstate cu pAturr subtirr
de congloMerate, etc. Populatiunea
acestur sat se urca
la cifra de 244 sufl., saii 74 C.
de fam., carT trlesc In 73 de
case ; repartizindu-I pe categoriT,
avem dupg sex : 114 bgrbatr,
130 femer ; dupa starea
civilg : 118 necgsgtoritr, 100 cdsätoritI,
26 vgduvr; 5 .5tia carte,
239 nu stiti.
Locuitorir se indeletnicesc cu
agricultura si cu plutgria.
Numgrul vitelor este de 190.
Agircia, piriii, spre marginea c.
Doamna, pl. Piatra-Muntele; izvoreste
din munir Doamner (ramura
Cernegurel), in partea lor
despre N., curge in jud. Neamtu,
pe lingg satul cu a sa numire,
strgbAtindu-1 printre doug
culta de deal si se varsg futre
localitatile Cazaci i Agircia pe
dreapta riulur Bistrita.
Agrilor (Valea-), vale, in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, pe
teritoriul satelor Stelnica si Maltezi,
are lungimea de 500 m. si
adincimea nu trece de 8 m.
Agudu (Lisce§ti-), ceitun, al c.
Vernesti, jud. BuzAti, i6o loc.
si 30 case. Avea intinse livezr de
duzr pang in anul 1863 si o
dezvoltatg cultura a viermilor de
mgtasg, ceea ce a contribuit la
schimbarea vechiulur sgt1 nume
Liscesti.
Aguzilor (Dealul-), pisc de deal,
pl. Siretul-d.-j., jud. Bacg.C.t, c.
Pgrincea, care se inaltg lingg s.
Pgrincea.
Ahmed (Prundul-luI-),
In Dungre, in dreptul satulur
Glrcovul, din pl. Balta-Oltu-d.-j.,
jud. Romanati, compusg din 3
bucAtI, numite : Surla, Cgtina
Gircovul, pe care se afig si o
pgdure de aproape 160 hect.
Ahmed (Movila-lui-),
in jud. Constanta, pl. Hirsova,
pe teritoriul com. rurale Calfa,
este situata in partea nord-est
a plAsiT i cea nordicg a com.,
la 2 kil, mar spre N.-V. de s.
Calfa ; este asezatg pe culmea
dealulur Ceemsi-Cubair, la extremitatea
sa de S.; avind o
ináltime de 223 metri, domina
satul Calfa, valea Chior-Dere,
valea Topolog-Dere, precum si
drumurile comunale Calfa-Orumbei,
Calfa-FAggra.sul-Noti si Rahman-Topolog
; este acoperità cu
verdeatg.
Ahmed-Abdurahman(Ciflic-),
mofie, in jud. Constanta, pl. Hirsoya,
pe terit, c. r. Ostrov si anume
pe acela al cgt. Olí Ahmed-Aiggr
de unde luat
numele. Are aproape 100 hectare
si se Invecineste cu ciflicul
Tas-Burun, care este la apusul
el; la S. se mgrgineste cu valea
Rost-Dere, lar la N. cu dealul
Sinar-Tastepesi.
Ahmed-Orman, pcidure, in pl.