Untitled - upload.wikimedia....

BOGHICESCUL
a fost frecuentatä de 40 elevI,
38 bletT si 2 fete, din 45 inscriT,
43 bgetT si 2 fete. Este legat
cu orasul Roman prin osea.
Boghicescul, sat, in jud. Mehedinti,
plasa Motrul-d.-s.; tine de
com. rur. Glogova. LocuitoriT din
acest sat se ocupl in special
cu fabricarea oalelor de pämint.
BoghiI
jud.
plasa Trotupl, pe teritoriul
comuneT Tirgul - Trotusul,
care obireste din muntele Podeiul
si se varsA d'a dreapta
TrotusuluT, dupA ce a trecut
prin satul ce poarta acelasT
nume,
Boghileni, j u d. D o rohoiti , (V.
Pomirla, padure, com. Pomlrla,
plasa Prutul d.-s.)
BoghineI (Dealul-), deal, ce se
prelunge,te In partea de N.-V.
a comuneT Minjesti, pl. Crasna,
jud. Vasluiu.
Boghiul, deal, ramificare a DealuluT-Mare,
comuna BrAesti, pl.
CirligAtura, jud. Iasi.
Boghiul, deal, in com.Mastaclul,
pl. Bistrita, jud. Neamtu.
Boghiul, deal, jud. Olt; formeazá
malul sting al DorofeiuluT, la
S., pe teritoriul com. erlDlnestid.-j.,
pl. erlpAnesti. Are directiunea
N.-S., o lungime de 4 5
kil. si o inaltime de 10-16
metri.
Boghiul, pirliaf, in comuna Mastacaul
, plasa Bistrita, judetul
Neamtu; izvoreste din dealul cu
a sa numire, si se varsA in pirlul
MastAcAnoasa.
togna-Mare. (V. Bocna-Mare,
jud. Bac5.u).
65218. Mareta Diclionar aforra*.
606
Bogna-Micä. (V. Bocna MicA,
jud. BacAu).
BogolinuluI .piriu, a
fluent al BistriteT, In comuna
Bro5teni,jud.Suceava ; fonnbazd
cascada Moara-Dracului.
Bogoslovul, deal, ling5, satul Ca
lul, in com. Calul Tapa, plasa
Piatra-Muntele , jud. Neamtu ;
se aflA in prelungirea dealuluT
Horodi5tea.
Bogoslovul, parte din mofia
Bogdanefli, din jurul localitateT
cu acest nume, jud. Suceava.
Bogoslovul,piriiaf,jud.Neamtu,
ce izvoreste din dealul cu a sa
numire, curge paralel cu pirlia
sul numit Dundrea, s't se varsA
pe stinga plrlulur Calul, aproape
de satul Calul.
Bogoslovul, urmele unid schit,
inceput de Archimandritul Neonel,
pe la 1835, aflgoare
partea nordica a satuluf Bogddnesti,
jud. Suceava.
Bogza, com. rur., in pl. Marginea
d.-s., jud. R.-Sarat, pe riul
Slimnicul.
Este asezatä in partea de
mijloc a judetultn, la 19 kil.
spre N.-E. de ora,u1 R.-Sarat
si in partea rAsäriteanà a plaseT,
la 8 kil. spre rAsarit de P151nesti,
resedinta plAseT. Comune
invecinate sunt: Sihlea la 6 kil.,
Voetinul la 8 kil., Dragosloveni
la Ii kil., Timboesti la 14 kil.
Se mdrgineste la N. cu com.
Slobozia-Ciorlsti, la rAsarit cu
com. Märtinesti, la miazA zi cu
com. BAIAesti i Voetinul, la V.
cu Sihlea si PlAine5ti.
Este o comunl de cimp ; nu
are dealuri in interiorul comun ei,
numal vre o doug-treT movile la
apus.
BOGZA
Riul Slimnicul, o udA de la N.-
V. la S.-E. in partea de miazä
noapte si de mijloc. Sunt 92
puturT.
CAtunele, can compun aceastd
comunA, sunt: Caeata la opus
Retezati la rasArit.
Suprafata comuneT este dc
5523 hect., din carT 193 hect.
vatra comuneT, 1078 hect, ale
locuitorilor si 4252 hect, ale
particularilor.
Populatia este de 396 familiT,
cu 1791 suflete : 893 bArbati
898 femeT ; 743 casAtoritT, 953
necásAtoritT , 96 vdduvI ; 228
tiu carte; top' sunt RominT
ortodoxi.
Sunt 2 bisericT in comunA
una in cAtunul Bogza, cu hramul
Sf. Nicolae, zidità la 1854
de locuiton, servitA de i preot
si 2 cInt5retT ; a doua in c5.
tunuil Cdeata, cu hratnul Sf.
Gheorghe, zidit5 la 1838 de
Teodor Gorjan, are i preot
I ciritAreV; anabele sunt ingri
jite de comuna i locuitorT.
Sunt dota scolY mixte: una
In cAt. Bogza, fondatI in 1868
de locuitorT ; alta in cAt. CA
eata, fondat5. de stat în 1892;
are 2 invätAtorr §i e frecuentatA
de 92 elevT.
Calitatea pAmintulut este buril,
fiind compus din argil ameste
cat cu pAtnint negru. Comuna
are 4094 hect. pAmint arabil,
966 hect. imas, 287 hect. pa
durT si 76 hect. finete.
LocuitoriT au 115 plugurT
moarl cu aburT.
In comunl sunt 8813 capete
de vite, din carT : 862 bol, 602
yací, 124 cal', 250 epe, II a
sinT, 6700 oT, 4 capre si 260
rimAtorT. Sunt 5 cojocarT, 2 ciz
marT i I caretas.
Transportul se face prin gara
Sihlea, la 7 kil. spre E. Sunt
to comercianti, din cae 6 circiumarT.
64