Untitled - upload.wikimedia....

BOGDÄNETI 499 BOGDXNE.F1
Moldovel ne spune aceasta : «Ilie
Cantacuzino, nepri eti,n DomnuluI
Tare, noú numit (Nicolae Mavrocordat),
din Tara - Leseascd
prin tara de odatä la satul luI
la Rogdänesti, care sat stä sub
muntl, apoI pe Oituz aü trecut
la Brasov». («Letopisetul»,
II, p. 72).
Suprafata teritorialà a comunera
e de 16810 hect., din care
13928 hect. pädure, 1544 hect.
loc de culturA, 333 hectare finete
si 267 netrebnic. Arenda
anualA a mosid e de 26310 ler;
lar pädurea de fag se vinde cu
170 lei hectarul.
Locuitorr improprietäritI la
1864 art fost 58 fruntasT, 235
mijlocasT i 281 codasI, stApinind
1961 fälcI.
In toatd comuna sunt 6 clrciume
si 5 dughene; 3 morl, cu
cite 2 pietre ale proprietäter
2 piue ale locuitorilor. Morile
aduc venit 4320 le pe an.
Instalarea celor 2 fierästrae,
cu cite 2 jugurI, din cAtunul Statioara,
proprietatea d-ltif David
Leibu Zaraful, a costat
20000 lef, Intrebuintindu-se in
servida 50 lucrAtorr. Capitalul
de exploatare e de 50000 la
Se taie cite 8700 metri ctibr
anual, vinzindu-se cite 28 leI
metrul cub pe loc.
Sub poalele munteluI Plesul
se aflä douä. frantranr bogate de
slatind, a cäror apä. pAnä maI
anir trecutI o intrebuintati locuitoril
la bucate, fiind foarte
sAratA; de cind cu monopolul
sdreI, statul interzice aceastä intrebuintare.
Locur/ mal insemnate in comunä.
sunt :
Mänästirea Rica; urmele unui
numit Bogoslovul ; spre
nordul satulur Bogdänesti, temelia,
pe care urma a se zidi
un alt schit, pe la 1853, de
Archimandritul Nionel ajutat de
altI calugArI; la-Cruce si la-HuscArie.
V. a. n.
«Bogdáne,ti, Petrilesti i Bogoslovul
inteun hotar, la tinutul
SuceveI, ocolul MoldoveI,
mosie a SE mändstirr Rica, inchinatä
Sf. Mitropolif, starea I.
Are sat cu o bisericA, deservità
de 3 preotI, 3 diaconI, 2 dascan,
20 nevolnicl, 19 vddane,
un bejenar hrisovolit, 20 slujbasI
volnicT, 2 jidovI; pe lingd
mosiile Boroaia, Baia, Ortesti,
Poiana, Priski si altele, cu un
numAr de 324 locuitorI. (Intre
1843-1845, v. «Buciumul Roturan»,
anul I, p. 329).
Bogdäne§ti, com. rur., plaiul Cozia,
jud. Vilcea. E situatä pe
dealul Boganesti, la nord de
Rimnic, pe malul drept al 01tuluI.
Acest sat este foarte vechiti
si se probeazA prin urmätoarea
delimitatiune, din anul 1608, publicatd
de d-1 B. P. Hasdeti, in
«Cuvinte din BltrinI», pag. 158:
eScris'am noT 6 boerI care am fost
hotarnicl si tocämealnic7 sfinteI mänästirT
la Cozia, Insä egumezi a fost pärintele
Pahomie; daca a avut pîr cu Sarkiz
de Bujorani, pentru cä.all avut Sarkic
ocinll dimpreunä. cu sfinta mänästire,
decT ne-ati luat egumcnul dimpreuna cu
Sarkiz pro rävase domnestl , decT noT
Incä. am mers pre cuvintul domnul nostru
de am cäutat si am alcat ocina satului
Bogdänesti de la Olt, decT am aflat pre
Sarkiz mostean, cäail fost cumpärat Sarkiz
Incä. din zilele Mihnel Voda, i i am
cäutat si cärtile luT Sarkiz ce au avut
de mosie, decT not Ina am fa'cut cartea
dc la mina noastrii la Sarkiz sä-.i tie
mosia pre ciirtI ce all avut, uiish am hoarlt
cimpul cu pädurea, de am fäcut ocinä
la Sarkiz z codriT, un codru pre
linees hotarul alimänestilor si am pus
plata dincoace de valea mart l sa
meargh acel codru din apa °India cu
'Aduna cu tot pänä la hotarul Mueresti,
si cel-lalt codru..., pro Mueresti si prin
pädure pre sleamea.... pc...., e pe Muereasca
pänä la MeriI-Girnulul.... alaturea....
Pläviceneasca pre decindea, si de
citre selistea Bogdanestilor unde pogoara
calca CaruluT do la Ruda si cu padurea
cu tot panä In hotarul Muere, ti, iar selistea
si o tie pe cumparaturt ,i le au
fust aleaba maT dinainte vreme de m ,teani
satuluI de s'au stiut partea Vhduteasca;
ci am ales sa tie Sarkis 2 part
si cu vadul morbo din seliste, lar o parte
de seliste despre malul Rosu, alaturea
cu valca In jos, care parte au fost a
Sirel, s aibä a o tinca CoLit-Attil; dect
noi acestI sase boerT, anumc Pirvu Logofät
ot Ruda, i Francul ot Potaro,ani, i
Anghel Comis ot Saracinesti, i Preda
Logofät ot 13/Ne1ti, i Ghiuca et Simbotin,
i Hud ot Daesti, not asa am ales
si marturisim co sufletele noastre i pealtru
credinta ne-am pus mal jos pecetile
ca sa se creaza: scris In luna April 15
zile, leat 7116 (16oS)s.
E la 9 kil. spre nord de re
sedinta judetulut 5i la 15 kil.
de a sub-prefecturel. N'are niel
un cAtun alipit.
Are o populatiune de 791 loadicA
380 bärbatI ?i 411
CapI de familie sunt 180 ;
case 179; contribuabilI 217.
In comunA sunt 2 bis. : una
fondatA la anul 1761 (7269) si
alta la anul 1784 (7292); cea
d'intliu de piralabul Ghcorghe,
Episcop fiind Kyr Grigorie de
la Rimnic ; a doua de jupin
Ion Rimnic, jupin Ispas Pitesti,
Preda Bujoreanu aga, Iordan
si Zamfirache din Bogcldneti,
Episcop fiind Kyr Filaret. Prima
s'a reparat la anul 1885 si a
doua la 1854.
LocuitoriI se ocupl cu agri
cultura si cresterea vitelor. Sunt
si 4 rotar' si 9 dulgherr.
In comunä sunt : 6 cal, 263
bol, 220 yací', 50 capre, 217 a
si 342 porcI.
Pe valea Muereasca d.-j., in
raionul comuneI, sunt 4 mort.
LocuitoriI sunt parte mo nenI,
parte improprietdritr. Celor im
proprietAritr, in numAr de 95,
li s'au dat 285 hect., pe mo iile
Bujoreanu, Episcopia, DincA Al
buletu si C. Carabelea.
Scoala dateazA in comunä. de
la anul 1830. Se frecuentä de