Untitled - upload.wikimedia....

BOGDXIIETI 498 BOGlAINIWI
Comuna este strabdtuta de
catea nationala Oneti-Pasul-Oituzul,
care are un pod mare la
satul Bogdaneti §i e legata prin
Groze§ti cu Tirgul-Ocna, prin
o cale vecinalä comunala §oseluita.
Distantele : la Baca, capitala
districtulut 58 kil. ; la Tirgul-
Ocna, reedinta. pla.,eT, 20 kil. ;
la com. Oneti 8 kil. ; la com.
Groze*ti 7 kil.; la com. Tirgul-
Trotu5u1 15 kil.; la com. Cainul
15 kil.
Bogdane§ti, com. rur, , pl. Siretul-d.-s.,
jud. Baca, asezata filtre
pirlul Odobul i Valea-Mare.
Se compune din 4 catune :
Bogdanqti- d. -j.,
Hertioana-Rdzeg , rqedinta,
Hertioana-SatuluT salí Hertioana-
Manastiret
In statistica din 1874 se g5.sqte
compusä din 3 catune :
Bogdane§ti, Hertioana-Raze0
Hertioana-MänästireT.
Se marginqte la E. cu com.
Berbenceni, la N. cu com. Poiana-luT-Iura.5cu,
la V. i S. cu
com. Praje§ti.
Are o §coala mixtä. in Hertioana-RazqT,
intreOnuta de comuna',
Cu 40 präjinT in vatra
satuluT i 6 raid pamint in ta-
Ana. Scoala este infiintatä la
i888; in 189! a fost frecuentata.
de to copiT (5 baetT §i 5
fete). Sunt 3 biserieT: 2 ortodoxe,
in satele Hertioana Ra -
zqT i Bogdane§ti-d.j., §i i catolica,
in Bogdänqti-d.j.
Sunt 212 case de locuit §i
circiuma.
Populatiunea numard 213 capT
de familie, cu 726 suflete, dintre
can : 576 RominT, 142 UngurT,
7 IzraelitT i i German,
totT insa de protectiune
Dupd felul ocupatiuneT sunt :
231 agricultorT, 4 meseria,T, I comerciant,
i5 cu profesiunT libere,
40 muncitori i 22 servitorT.
Stiti cal-te 49, dintre carT 6 femeT
; nu §titi carte 677, dintre
carT 354 femeT. ContribuabilT
sunt 146. Dupä legea ruralä
din 1864, s'ati dat la 87 locuitorT,
194 falcI §i 17 pr'ajinT pamint
in tarina , in improprietärire.
Intinderea comuneT este de
900 hectare.
Proprietar1 marT sunt : Eudochia
I. Lecca, cu o mo§ie de
516 hect., ce-T da un venit anual
de 9000 leT ; Stefan Ta'rtescu,
cu o mosie de 397 hect.,
ce-1 da un venit de 7200 leT pe
an ; Gr. Osmachi Teodoru, cu o
mo§ie de 64.75 hect. ce da un venit
de 2072 leT ; Eliza Mustea cu
48.43 hect. i venit de 1550 la
Totalul impozitelor este de Id
2632.10.
In aceastä comuná se gase.5te
padurea statuluT Hertioana, In
intindere de 1S hect., rara insemnätate,
i care apartinea manastireT
Casinul.
Vil sunt pe o intindere de
25.88 hect., care in 1890, au
produs 9.12 hectol. vin negru
778.24 vin alb.
Animale sunt : 68 cal, 417
vite cornute, 223 porcT, 5 capre
si 985 oT.
StupT de albine sunt 63, carl
/a 1890, ail dat 244 kgr. miere
§i 81.330 kgr. ceara.
Budgetul comunel pe exercitiul
1891-92 era la veniturT de
leT 2376, banT 83, i la cheltuelT
de lel 1248, banT 05.
Comuna este strabatutä de
caT comunale, carT o leagä cu
comunele vecine.
Distantele: la Bacati, capitala
districtulul 17 kil.; la Präjesti
3 kil.; la Berbenceni it kil.; iar
la Sacuieni, rqedinta pla§eT, 10
kilom.
Bogcläne§ti, com. mur., jud. Su-
ceava, situatà in partea de S.-
V. a pl4eT Moldova-d.j., spre
S.-V. i la o departare de 16
kil., de Falticeni. Se marginete
la E. cu FintIna-Mare, la V. cu
com. Mälini si Pipirigul din judetul
Neamtu, la Sud cu com.
Boroaia i jud. Neamtu i la
N. cu Baia i Fin tina-Mare. Are
forma unuT dreptunghiä inclinat
spre Est, Incepind din culmea
PlesuluT pana in §esul MoldoveT,
treT partI fiind munte
una cImp.
E formata din satele : Bogdänqti,
Rkca, Jahalea i Slätioara,
cu resedinta in satul, de la care
kT trage numele. Este populata
cu 1102 capT de familie, ce numara
3758 suflete, sau 1882
bärbatT §i 1876 femeT, din carT
56 Izraeliti, comerciantI. Contnibuabih
775 Are 3 bisericI:
In satele Bogdane§ti, Rkca
Slätioara, deservite de 4 preotT
§i 5 cintäretf §i o manastire,
Rkca, cu 14 cllugarT. Are
doua coale rurale, frecuentate
de 96 elevT. Budgetul comuner
pe anul 1892-93 avea /a veniturT
12589 ler, 73 banT i la
cheltuelT 12446 leT, 40 banT ; al
drumurilor la venit 3642 ler, 50
banT si la cheltuelT 2460 ler. In
toatà comuna sunt 310 cal, 1363
bol, 1322 vacT, 3041 or, 38 capre
i 336 porcr.
E strIbatuta de piral ele: Rica,
Rkcuta, Slätioara, Buftea, Budacelul,
Strimba, Bogdäneasa,
Tiganca, Bolohlnosul,
tinet Trestioara, Piriul-PlopuluT
Alunkul.
Cel maT lnalt munte e Plewl.
Mo§ia e proprietatea statuluT,
fosta a manastireT Rkca, careia
fusese facuta danie de Petru
Rare. Trupul Bogdaneti
pe Un-Tul luT Nicolae Mavrocordat,
era al vistierniculuT Nicolae
Cantacuzino. Letopisetul