Untitled - upload.wikimedia....

AGI-GHIOL 29 AGI-GHIOL
sul Tulcea, la S. cu lacul Razim,
la V. cu com. Cataloi i Congaz,
la E. cu com. Sari-Ghiol.
Relieful solulur este accidentat;
ca dealurr avem : dealurile
Ciatal-Tepe, Iamalac (218 m.) la
N.-E. ; Desli-Cairac (164 m.) la
N.-V.; Orta-Bair, Causul-Mare,
Dealul-cu-Cunund, Pietrosul
Dealul-cu-Pomr la V. si S.-V.;
ele sunt acoperite cu livezr
semanatuff; movill sunt numeroase
; filtre ele distingem : Movila-Hotarulur,
Ciobanilor i Toximiul
(115 m.) artificiale
acoperite cu verde*.
Ape sunt foarte putine : Valea-
Tulcer de la N. la S. trece prin
sat si se varsa in lacul Agi-
Ghiol ; Valea-Cazangia la S.-V.
Bältr sunt : Razelm la S. si E.;
Agi-Ghiol lînga comuna, amar
sarat, si ale clrur ape de curind
au inceput a fi intrebuintate
ca bar.
Clima In general e sanatoasa;
vinturile de N.-E. si de la mare
sufla des; ploaie putina, maladiile
sunt rarr.
Catunele carr o compun sunt :
Agi-Ghiol la N., resedinta, tina
lacul Agi-Ghiol, Sabandgia, la
5 kil. spre S.; linga lacul Razelm.
Intinderea comuner este de
peste 3100 hect., din mil 215
hect. vetrele celor 2 sate, 1850
hect, ale locuitorilor, restul al
statulur.
Populatia este amestecata ;
elementele predominante sunt
Romtnir i Bulgarir. Sunt 365
familil cu 2078 sufl., din cal-l:
Rominr 295 fam. cu 1702 sufl. ;
Bulgarr 66 fam. cu 339 sufl. ;
33 Grecr i Ovrer.
Calitatea pamintulur este burla.
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
agricultura, 240 plugarr cu 188
plugurr. Vitele sunt in numär
de 3212 capete, din care 480
bol, 318 yací, 512 cal i epe,
1231 or, 180 capre, 445 rima.-
torl. Comerciul e activ si consta'
In import de coloniale si in export
de cereale i vite ; sunt 8
comerciantr.
Veniturile sunt de 1785 ler,
iar cheltuelile de 1620 1e1; cu
un excedent in plus de 165 la
Cár comunale sunt acele care
duc la comunele invecinate, la
Tulcea, Sari-Ghiol, Cataloi, Zebil,
Bestepe.
Bisericr sunt 2, una in Agi-
Ghiol cu hramul SE Voevozr,
alta In cat. Sabandgia tot cu
hramul Sf. Voevozr; ati cite 10
hect.; la fie-care e cite I preot
si I cintäret.
coll sunt 3, I de bäetr, alta
de fete in Agi-Ghiol, si a 3-a
mixta in Sabandgia, fie-care cu
cite I invatator.
Agi-Ghiol, sat, in pl. Tulce a, jud.
Tulcea, cdtunul de resedinta al
comuna Agi-Ghiol, situat In partea
nordica, lingà lacul Agi-
Ghiol de la care Sr-a luat numele.
Intinderea satulur e de i6o hect.
Populatia e de 276 fam. cu 1576
sufl., din carr 1234 Rominr, 334
Bulgarr ; se ocupa cu agricultura
cresterea vitelor.
Agi-Ghiol, lac insemnat, In plisa
Tulcea, jud. Tulcea, pe teritoriul
com. rur. Agi-Ghiol, situat
in partea sudica a plaOr i in
cea sud-estica a com.; el este
format de lacul Razelm sau Razim
si este alinientat tot de el,
asa ca secind Razelmul uneorr
seaca i Agi-ghiol ; are o
forma lunguiata, cu o lungimc
de 31 2 kil. si o largime medic
de 800 m., cu o intindere de
2'/2 kil. (sau 250 hect.); une-orr
seacä foarte mult si se reduce
intinderea la jumatate ; partea
sudicà apartine catunulur Sabangea
; pe malul apusan al lur,
si pe la poalele dealulur Pietrosul,
merge drumul com. Agi-
Ghiol-Sabangea, lar cel rasaritean
este limita intre comunele
Agi-Ghiol i Sari-Ghiol. In partea
nordica, el primeste Valea-Tulcer,
unitä cu valea Agi-Ghiol. Malurile
sale sunt in general inalte ;
apa sa este saratá, amara, si
pe fundul lur nomolul este amestecat
cu sare si cu iod in foarte
mare cantitate, asa ca sunt de
o putere exceptionala si, dupli
marturisirea und doctor, ele ar
fi mal tarr ca cele de la Lacul-
Sarat din judetul Braila. Baile
acestea sunt cunoscute numar
in jud. Tulcea, si de aci chiar
vin numar 50 60 familir ; nefiind
stabiliment balnear, vizitatoril
stati in satul Agi-Ghiol
apor, peste zi, off li se aduce
acasa apa, curatitä de noroiu,
cu care fac bar calde de iod,
orr se duc de 2 orr pe zi la
lac, fac bar red, se ung cu noroiul
iodo-sárat, il lasa de se
usuca pe dinsir cit-va timp,
apor intrá in lac de se curata
de el. Num ele sau vine de la
doul cuvinte turcestr : agi =
amar ;;;i ghiol = lac, decr tradus
ar fi Lacul-amar.
Agi-Ghiol, in pl. Tulcea,
jud. Tulcea, pe teritoriul /com.
rur. Agi-Ghiol ; este formata din
dota miel' pillase, ce izvorlsc,
unul din dealul Uzum-Bair,
altul din Dealul-Mare, se unesc
la poalele dealutur
se indreapta spre miaza-zi, avInd
o directiune generala de la N.-
V. spre S.-E., brazdeazä partea
de miaza-zi a plasir si a com.
Malcoci, pe cea räsáxiteana a
com. Catalor si pe cea centralä
a com. Agi-Ghiol, i dupa ce trece
poalele dealulur Cau5u1-Mare
Dealulur-cu-Cununa, merge de
se varsa, dup1 un curs de 7
kilom., in piriul Valea-Tulcer,
de dreapta, chiar in interiorul
satulur Agi Ghiol. Pe valea sa