Untitled - upload.wikimedia....

BOGDANA 496
pl. Trotusul, spre S.-E. de satul
Cu acelasI nume i inconjuratg
de muntl i padurf. Ea este ziditä
pe la anul 168o, de marele
logoflát Solomon Birlädeanul, al
cdruI mormint se aflg In bisericg.
Fiind ddrimatg pe la jumgtatea
secoluld urmdtor, cglu-
Ora, In numgr de 24 pe atuncr,
au rezidit-o cu banl luatI din
vinderea, cgtre Episcopul de
Roman si cu voia Soborulul bisericesc
al Ora', a une pgrtI
din satul Plgsesti, com. Bgling'seni,
dgruit bisericeI de ctitorul
Solomon. Ea cuprinde si mormintul
luI Ion Cantacuzino, pe
a arel piaträ se afld scrise versurI
rominesti, si acel al capitanuluT
Mateig Lepgdatu, muntean,
ucis de tilharI la 1684. Aceastá
mgngstire se administreazá de un
superior si este deservità de
7 caluggrI, 2 preotI si I diacon.
Are in interior sculptuff
picturI fi-umoase si multe odoare
de aur si de argint, printre
care o evanghelie datg de
Mitropolitul Theodosie, care a
f9st furatg, si pe care Mihaig Racovitd,
Domnul MoldoveI, a rescumpgrat-o
si a dat-o inapoI mgngstireI.
Locul, pe care s'a zidit
mängstiri a, se chiamg Secdtura
si a fost dgruit de Solomon
Birlädeanul, cu o multime de moprintre
care si Bogdana,
fostä mosie a luI Gh. Stefan
Voevod (VezI Bogdana, sat).
De la secularizare, se intretine
cu o subventie de la stat de
4300 leI. (Melchisedec, eNotite
Istorice asupra bisericelor din
Moldova».)
Bogdana, a'eal, jud. Baca, pl.
Siretul-d.-s., comuna Odobesti,
care desparte pirliasele Berheciul
si Odobul.
Bogdana, insuld, in Dundre, maI
jos de satul Ciuperceni, plasa
Cimpul, jud. Dolj. E compusä.
din 3 micI ostroave.
Bogdana, moue, jud. Baca'', pl.
Trotusul, com. Bogdana, a statuluI.
A fost In stgpinirea Episcopid
Romanulur. De la aceastä
mosie se ja o arena de
3500 16 anual.
Th. Codrescu (auciumul Ropag.
328), ne spune despre
aceastä mosie urmätoarele :
(Bogdana, Secgtura, Gäureana,
pärtI din Vladnici i Costesti,
la tinutul BacguluI, ocolul TrotusuluI,
mosie a S-te' mgrastirI
Bogdana, Inchinatä S-ter Mitropolif,
starea a 3-a, ce este acutí
pe acea mosie la 1798 (?)
de raposatul marele Logoat Solomon
Birkideanul si sotia sa
Ana, care art afierosit aceastg
mosie tot atuncI acesteI mängstirI.
Are sat cu dota bisericI,
4 preotI, i diacon, 4 dascglf,
privilegiat, II bejenarr hrisovolitT,
8 nevolnicI, 4 vgdane, io
slujbasI volnicI, I vAtaf, 2 EvreI
; pe lingg moiiie Rddeana,
Rdcauti, Negresti si altele ; cu
un numär de Ioo locuitort»
Bogdana, piidure, jud. Bacdg, pl.
Trotu5u1, comuna Bogdana, foioasA
i resinoasä., proprietate
a statuluI si fostà proprietate a
mängstireI Bogdana. Este amenajatg
pe o intindere de 1378
sag 1929 hectare.
Bogdana, firTh, jud. Bacgti, pl.
Trotusul, comuna Bogdana, care
curge pe teritoriul cdtunelor Bogdana
i Valea-Seacä. hl are obirsia
de la locul numit
ngtorultif si se varsä. in Trotus
pe dreapta, dupg ce se incarcg
cu piriiasele Barbul, Dohotariul,
Pirlul-Porculta si Valea-Seacd.
Bogdana, pida, jud. Tutova,
ce curge prin plasa Simila. Iz-
BOGDANCLUI (DRUMUL-)
voreste din comuna Bogdana,
dintr'o infunaturg de deal numità
Fundul-ArsiteI; curge de
la N. spre S. si se varsg in piriul
Simila de-a stinga, pe teritoriul
comund Bdcani, duph
ce primeste pe dreapta pirlul
Bogdanita. E numit i Bogdanul.
Bogdana, ,es, jud. Bacati, plasa
Trotusul, comuna Bogdana, pe
teritoriul cu acelasI nume.
Bogdana-de-Jos, jud. Tutova,
parte din satul Bogdana.
Bogdana-de-Sus, jud. Tutova,
parte din satul Bogdana.
Bogdana-Nenciuleiff, nuyie a
statulur, judetul Teleorman, in
plasa TirguluI, com. Bogdana.
Are o intindere de 1675 hect.,
dintre care 25 padure.
Bogdanul, sat, cu 150 locuitorf,
jud. Arges, plasa Pitesti ; face
parte din com. rurald Richiteled.-j.
Bogdanul, Ala, comuna Buda,
plasa Stgnisesti, jud. Tecucig.
Poartg acest nume de la izvorul
sgra. Din padurea statultd,
curge In directia V.-E. UdI satul
Buda si in partea de V. a
satuluI se vara. in Zeletin.
Bogdanul, judetul Tutova. V.
Bogdana, pirig.
Bogdanului (Drumul-), drum
vechiz i foarte scurt, judetul
Buzgg, intre orasele Buzgg
R.-Särat. Incepe din Gura-Cilngulta,
trece pe la Zoita si da
in Rimnic. Se crede de unir
cg acesta e drumul, pe care ar
fi mers trjmiil luI Radu al V-lea
intru intimpinarea luI Bogdan,
Domnul MoldoveT, care voia si
fac5. o incursiune in Muntenia