Untitled - upload.wikimedia....

BODETI 490 130DE5TI-PRECISTE1
publica urmatoarea legencla privitoare
la satul Bodesti :
(0 femee numita Vrancioaia,
locuind aicT si de la care s'a
luat numele de Vrancea, avea
7 feciori, intre carT s'a impartit
pamintul Vrancer. Cel d'intiiu
a &cut satul Budesti, numit dupd
numele luT Buduescu, al doilea
Paulesti de la numele luT Paul,
etc. Se mal spune ca stefan
cel Mare venind In locurile acestea,
a fost primit de fecioriT
Vrancioad la muntele zis Masalid
- Bucur, unde este scris pe
piatra, numele lur §.tefan Voda.
si BucuruluT si ca stefan Voda
arfi daruit pardintul Vrancer feciorilor
Vrancioad, pentru buna
primire ce-I s'a facut .
Bode§ti, sat, b centrul comuna
Bodesti, din plasa Mijlocul, judetul
Vasluiti, situat pe Valea-
«Raza, avind in partea de Est
dealul Bodesti si spre Sud dealul
Radiul. Prin mijlocul satuluT
trece piriul Bodesti si prin partea
de N., piriul Rebricea.
Teritoriul pendinte de sat
are o suprafata de 548 hect.,
din cari 97 hect. padure si 332
hect. loc de cultura, finet, imas,
sunt ale proprietäteT, lar 127
hect. ale locuitorilor. Locuitori1
posea. 12 plugurl si 12 care
cu boT, 2 plugurT si I caruta
Cu cal, precum si 20 stupT Cu
albine. ET sunt in numar de 64
familiT, sail 209 suflete, din cari
dota familiI de TiganI. Este
resedinta comuneI. Are o biseria,
deservita de 1 preot si
I eclesiarh ; o scoald infiintata
la anul 188r, frecuentata de 31
elevI; o moara de apa.; 1 iaz ;
1 &duma.
Numaral vitelor este de 156
vite marT cornute, 12 caT, 160
or, 2 bivolite O 9 rimatorT.
Bode§ti, sat, face parte din com.
rur. Aluna, plasa Oltetul-d.-s.,
judetul \T'Ilma. Are o populatie
colara de 25 copiT. Ad i este o
biserica cu hramul SE VoevozT.
Anul fondareT nu se stie. S'a
reparat la anul 1862.
Acest catun, inainte d'a se
alipi la Igoiul si Alunul, apartinea
de comuna Mateesti, pl.
Oltetul-d.-s.
Bode§ti, fost sat, in com. Tatarusi,
jud. Suceava.
Bode§ti, deal, in comuna Lespezi,
jud. Suceava.
Bode§ti, deal, la Est de satul
Bodesti, comuna Bodesti, plasa
Mijlocul, jud. Vasluiil.
Bode§ti, pcIdure de fag, impestritata
cu alte esente, in intindere
de 200 Miel, ce acopere
dealul cu acest nume, din jud.
Suceava.
Bode§ti, 'ti-dure, proprietatea
mosnenilor Bodesti, plasa -Horezul,
judetul Vilcea, supusá regimuluT
silvic, in suprafata aproximativa
de 150 hectare.
Bode§ti, fir14, in com. Lespezi,
jud., Suceava, mic afluent al piriuluT
Conteasca.
Bode§ti, pis« izvoreste de sub
dealul Bodesti, trece prin mijlocul
satuluT Bodesti, com. Bodesti,
pl. Mijlocul, judetul VasluitI,
curge spre V. si se varsa
In piriul Dobrianul.
Bode§ti-Buhu§oaia, mofie, in
comuna Buhusul, plasa Bistrita,
judetu/ Neamtu ; se aftä asezata
filtre mosiile Carmanesti si
Costisa, Mogosesti si Litcani.
A fost proprietatea raposatuluI
Aga Alecu BuhusI. Are sat si
tirg.
Bode§ti-PrecisteL com. rur., in
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situatil pe podisele si dealurile
ce se intind la sudu1 comunelor
CrAcaoani, Grumazesti si Uscati,
marginindu-se catre Sud -Vest
cu comuna Dobreni, iar catre
Sud - Est cu comuna Cirligi si
Dragomiresti.
Terenurile sale sunt strabatute
In directiunea Nord - Sud
de apele CracauluT, precum si
de piriiasele Seaca, Birloaia, Odailor
si Breaza, ce se varsa In
Cracali.
Este forman' din satele si c-tunde
: Bodesti -Precistei, Odobeni,
Corni, Strimbi, Bordea si
Dumbravile. Are o populatie de
2810 suflete, saii 646 fama% carT
repartizatI dupa categoril, dar',
dupa sex : 1570 barbatI, 1440
femer ; dupa starea civila : 1488
necasatoritT, 1141 casatoriti, 179
vaduvr, 2 divortatT; dupa nationalitatl:
15 strainT; 162 stiti
carte.
Dintre locuitoriY improprietarit1
In 1864 sunt astazi : 178
carT stapinesc singurT locurile
lor ; 170 ca urmasT. Un loc este
pärasit si stapinit de com.
Solul este productiv si se cultiva
pe o intindere de 1711 hectare
: grill 231 hectare ; secará
5 hectare, porumb 551 hectare,
orz 168 hectare, ()yaz 292 hectare,
cinepa 18 hectare, mazare
5 hectare, livezT artificiale 12
hectare, livezT naturale 400 hectare,
cartofT 14 hectare, fasole
15 hectare.
SilteniT, pe HITA cultura pamintuluI
si cresterea vitelor, se
ocupa mult si cu tesaturile de
sucman, pe care le desfac prin
iarmaroacele ce se fac, atit in
localitate, clt #i prin imprejurime
si judetele limitrofe.
In aceasta comuna se afla
4 bisericT, una In stare buna si
3 In stare rea, cu 16 servitorT,