Untitled - upload.wikimedia....

AGEMLER 28 AGI-GHIOL
Dup5. ocupatiune : 73 agric.
meseriasT, I comerciant.
Dup5. avere : improprietaritl
29, neimproprietaritr 45.
Comuna n'are scoala, niel bilocuitorir
merg la satele
invecinate, ca Osmanfaci ; sunt
Insa 2 geamir in catunele Agemler
i Ciobanisa.
Ocupatiile locuitorilor sunt :
Agricultura, fiind in com. 73
plugarr, carT aa 34 plugurr (Cu
bol 24, Cu cal lo), 47 care si
carute (18 cu bol, 29 cu cal),
si I ma,siná de secerat.
Cresterea vitelor, al/1nd com.
7597 capete de vite, din carT :
153 car, 139 bol, i0 magarT,
7260 or, 35 porcr.
Comerciul e putin activ, se
face prin gara Medjidia la 38
kil. spre N.-V., si consta in
import de manufactura, instrumente
agricole, vin, i in export
de cereale, vite (ol), lina.,
brinzeturr, etc.
Budgetul com. e de 2761 1.
la veniturT, 1358 1. la cheltuelT.
CM de comunicatie ale com.
sunt : drumul mare Copadin-
Osmancea pe la rasarit, i car
comunale saa vecinale la satele
invecinate ca : 1. spre Osmancea
direct, 2. Mangana prin Osmancea,
3. Agemler, 4. spre
Enghez direct, 5. spre Sofular
direct, 6. Copadin direct.
Agemler, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. de resedinta
al comuna Agemler; situat in
partea vestica a plasir i cea
rasariteana a comuna, la
kil. spre V. de c. Osmancea
foarte aproape de cat. Ciobanisa.
Este asezat in valea Canira-Dere,
si este inchis de dealurile Ciobanisa-Bair
din spre N., Edil-
Chioi-Tepe din spre E., si Chedreanu
din spre S.-V. Are o
supraf. de 850 hect., dintre care
35 hect. arab. ; are 40 case.
Populatiunea compusa din Bulgarr
i Turcr, este de 38 fam.
Cu 206 sufl.; se ocupa aproape
nurnar cu cresterea vitelor. Din
Agemler pleaca urmatoarele drumurr
: unul spre rasara la Osmancea
; unul spre S. care se
desface in douà ducind la Sofular
si la Casicci ; altul spre
V. la Besoul si altul spre N.-V.
la Copadin.
Agentie,staliune de supraveghere,
In pl. Tulcea, jud. Tulcea, pe
teritoriul com. r. Malcociu. E
situata in partea nordica. a pl.
si a comuner, la 4 kil. spre N.
de s. Malcociu, si la 3 kil. spre
N.-V. de cat. Perislava; este
asezat in dreptul miler cu No.
44, de unde bratul Sulina se
desparte de bratul Sf. Gheorghe,
In fata une! miel insulete mlastinoase
(de 10 hect.) ; este intemeiata
de comisiuneaDunareana,
pentru a supraveghia navigatiunea
bratelor Sulina si SE Gheorghe;
la apus de dinsa, pe malul
st. al bratulur Sf. Gheorghe
se afla o ridicatura de 4 metri
inaltime, acoperita cu verdeata
si care e punct trigonometric
de observatie de rangul al 3-lea.
Aghi (Iazul-), numire data une!
partr din mosia Smeeni, jud.
Buzad.
Aghi (Iazul-), vad, peste riul cramatuiul,
in c. Smeeni, jud. Buzar',
lingä care se afla si o insemnata
movila cu acela. r nume.
Agia, baltd, pl. Cimpul, c. Ciuperceni,
jud. Dolj, spre S. de
Buicliu. Intindere de aproape 15
hect. Nu are scurgere.
Agigea, sat, in jud. Constanta,
pl. Constanta, cdt. comuna Techir-Ghiol
; situat in partea S.-V.
a plasir si a comuner, la 3 kil.
spre N.-E. de cat. de resedinta
Techir-Ghiol ; este asezat la 11/2
kil, departe de mare in partea
extremitatea S.-V. a loculur
Agiagea-Ghiol, la deschiderea
vailor Iuntacan-Dere S. si N. si
este inchis la N. de dealul
Lazmahale, la V. de dea1u1 Telegraf-Tepesi-Bair
si la S. de
dealul Agigea cu movilele Tuzla-
Iuk (39 metri) si Cum-Tepe (5
metri). Populatiunea sa, care este
compusa din Sirbl i Turcr, se
ocupa aproape numar cu pescarla.
oseaua judeteana Constanta-Techir-Ghiol
trece prin s.
si din s. mar pleaca drumurr
comunale la Lazmahale i la
Hasj-Diuluk.
Agigea, bala, in jud. Constanta,
pl. Constanta, pe teritoriul comune!
r. Techir-Ghiol i anume
pe acela al catunulur saa Agigea,
de unde i-a venit i numele de
Agigea-Ghiol; este situat in partea
S.-E. a plasir i cea rasariteaná
a comuner, la N.-E. 51
In marginea satulur Agigea si
la 212 kil, spre S.-E. de s. Lazmahale.
Este la marginea mara,
insa nu comunidi Cu ea, i este
inconjurata de toate partile de
aceste dealurr ; Dealul-Denis -
Ialasi-Bair la Nord, Telegraf-
Tepesi-Bair la V., si Agigea la
S. si in ea se deschid valle
Iuntacan-Dere I spre N. si Iuntacan-Dere
II spre S. In partea
vestica este acoperita cu stuf.
Din ea se extrage foarte mult
peste. Are 75 hect. intindere.
Agi-Ghiol, com. rur, situata in
partea rasariteana a judetulur
sudica a plasil Tulcea, la 15
kil. spre S.-E. de orasul Tulcea.
Numele salí e turcesc si e
luat de la lacul din apropiere,
numit Agi-Ghiol si care e sarat
si amar (agi = amar, ghiol =lac).
Se margineste la N. cu ora-