Untitled - upload.wikimedia....

BOAZGIC-TEPESSI
trece prin satul BIltagesti, unde
primeste pe stinga, pirlul Saragea-Dere,
ce trece prin satul
Saragea, la numele de Boazgic,
dupl un curs de aproape 20
kil., se varsa in Dunare, lingd
satul Boazgic.
Dealurile, printre care curge,
sunt : Erchesec, Zavolul si Boazgic
la apus ; Insiratele, Hosi-
Tepe, Pinar-Tepe i Movila-GreculuT,
la rasarit si miaza-zi. Prin
valea sa merge drumul Satis-
Chioi- Baltagesti - Boazgic - Terzi-
Chioi.
BOazgic-Tepessi, virf de deal,
alculmeT Movila-GreculuT, de 48
inaltime, pe hotarul dintre
plasile Hirsova si Medjidia, jud.
Constanta, la 4 kil. spre S.-E.
de satul Boazgic, dominind valle:
Valea -Mare, Boazgic i satul
Boazgic. Este acoperit cu pa-
.une.
Boazulul (Gura-), insulä, in Dunare,
in dreptul com. Izlazul, din
jud. Romanati. Se mar numeste
si atina. Are 26 hect. padure.
Depinde de com. Bircovul.
Boba, sat; face parte din com.
rur. Fagetelul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatie de
360 locultorT i cade in partea
de S. a comuna, pe malul drept
al riuluTVedea si pe dealul Boba.
Ad e o biserica, fondata la
anul 1824, care are urmatoarea
inscriptie : Aceast5. sfinta
Dumnezeiasca biserica, ce praznueste
hramul Cuvioasa-Paraschiva,
s'a ridicat dintru
put de ro biT IuT D-zeti, Popa Stan
Duhovnicu, Andreiti, Ion, etc.,
in zilele luminatuluT Domn Ion
Grigore Ghica Voevod, cu blagoslovenia
P. S. S. Grigore Argesiti
v.
Boba, deal, com. Fagetelul, pl.
479 BOBAITA
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o directie
paralela cu riul Vedea.
Pe acest deal sunt asezate catunde:
Fagetelul, Boba si Isaci.
Dealul serva locuitorilor pentru
agricultura si izlaz. Este situat
In centrul comuna.
Bobaia, catun, apartinind comuneY
Aninoasa, pl. Gilortul, jud.
Gorj. E situat pe ses si in partea
stinga a GilortuluT, pe o suprafata
de 575 hect., din carT
197 hect. plidure, 210 hect. arabile,
153 finete, 4 hect. vie, 8
hect. livezT de pru n/ si 3 hect.
izlaz.
Are o populatie de zz familiT,
cu 8o suflete, din carT 20 contribuabill,
ocupindu-se cu agricultura
si cresterea vitelor.
LocuitoriT sunt improprietaritT,
dupa. legea rurall din 1864.
ET posea. 15 plugurT, 35 care
Cu boT, 50 vite marT cornute,
2 car, 50 of, 30 capre i 50 r
matorT.
In catun se gasesc: I pul
3 izvoare.
Bobaita, com. rur., in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti, situata
pe un loc ridicat, la distanta
de 18 kil. de «astil Turnul-
Severin. Formeaza comuna cu
catunul avind 148
contribuabilf, din 800 locuitorr.
Sunt 196 case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura si eresterea
vitelor. O parte din er se
ocupa cu dulgheria i croitoria.
Pamintul, parte este bun, lar par
te este pietros. Produce: porumb,
orz, secara, fasole, cinepa,
in si /Mete naturale. Locuitorif
poseda.: zo plugurT, 86 care cu
bol, 12 carute cu cal si 96 stupT.
Are o biserica, cu i preot si 2
cintarqf ; o coala, Cu I ?uvatator,
frecuentata de 48 elevT
si 2 eleve.
Budgetul comuneT coprinde:
la veniturT 1444 leT, lar' la cheltuelT
766 lei. Numárul vitelor
este de 688 vite marT cornute,
30 caT, 671 ol, 260 rimatorT
760 capre.
Aceasta com, se margineste
Cu comunele: Pitulasul, Balotesti
la apus ; la miaza-noapte cu Bal
vanesti si Basesti ; la rasarit cu
Craguesti ; la miaza-zi cu Calibasul.
Cu aceste comune este le
gata prin sosele comunale, iar de
soseaua judeteana. Severin-Tir
gul-Jiul este legata prin soseaua
c o mu n ala Malovatul- Birda Pitulasul
- Bobaita - Balvanesti , etc.
Deal, cele mal insemnate sunt :
Bobaita, Balabanul, Beciu/, carT
formeaza si valle: Balabanul, Valea-Seaca.,
Bobaita i Madvelita.
Ca locurT istorice in aceasta
comuna sunt de notat : Cetatea,
ampul-Mare i Beciul.
Cetatea este situata in partea
de S., cam spre E. la poale/e
Dealuluf-cu-Vil. Acest loc,
adicä Cracul Cetatea, are In partea
de N. o scobitura in forma
unuI crov mic ; lar in partea de
S., se ridica drept in sus, avind
o inhltime de aproape 6o m.
Deasupra acesteT inaltimT, se
afla o chnpie acoperita, parte
cu tufe mid de alun, si parte
acoperita Cu semanaturl. In partea
de N. este tdiat de soseaua
ce leaga comuna cu comuna vecina,
Colibasul. La facerea acester
sosele, in anul 1890, s'a
gasit in acest loe un schelet
de om, si, /higa dinsul, o monedá
de argint, din timpul
paratuluT Eliu Adrian, bine conservata.
Aci se vad si urme de
zidariI vechT. Tralitia spune ca
aci ar fi fost o cetate romana,
care s'a intretinut de catre locuitoriT
comuneT, carT se serveau
de dinsa in timpul navalireT barbarilor,
pentru a se retrage si
a se ascunde ad i si la Cracul-BecluluT,
cu femeile, copiiT s't avu-