Untitled - upload.wikimedia....

BOARCA 478 BOAZGIC-DERE
Boarca, pdclure, a statuluI. jud.
R.-Sdrat, in pl. Gradistea, comuna
Domnita, catunul Boarca.
Are 37 hect.. Esente principale:
salcie, plop si singer.
Boarul, deal, in jud. Tecuciti,
pe partea de E. a satuluÌ Craesti,
continuare a dealuluI Aparatorul
; merge in directia N.-E., pana
In Dealul-SohodunuluT, comuna
Cräesti, plasa Stanisesti.
Boasic, ostrov, pe Dunare, in pl.
Ialomita-Balta,r jud. Ialomita, In
dreptul satuluT Bordusani ; are
padure si pasuni.
Boasic, pddure, in ostrovul cu
acelasT nume, pe Dunäre, plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, In
dreptul satuluI Bordusani. Are
20 hect. padure de salcie $i plop.
Boasic, pichet de frontierd, pe
Durare, in plasa Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, In dreptul satulur
Bordusani. Este situat in ostrovul
cu acelasT nume.
Boata, cdtun, jud. Mehedinti, in
plasa Motrul-d.-j.; tine de com.
rurala Bresnita-de-Motru. Are 42
familiT.
Boatca, sat, jud. Roman, In pl.
Siretul-d.-s., comuna Dagita, in
marginea de E. a judetuluT,
la o departare de 3 kil, de satul
Dagita. Are 20 capT de familiT,
din carl 20 contribuabilT.
Loc. sunt 95 ; eT locuesc in 23
case. Populatia este numaT romina.
Sunt 174 capete vite marT.
Boazgic sati Boa§cic, sat, in
jud. Constanta, plasa Hirsova,
catunul com. Topalul. Este asezat
in partea sudica a plaser
cea sud-estica a comuner, la io
kil. spre Sud-Est de resedinta
Topalul.
Teritoriul s'Ad se margineste :
la N. cu catunul de resedinta
Topalul ; la Est cu catunul Capugi,
al com. Siriul, i cu dtunele
Baltagesti si Tas-Punar,
ale comuner Tas-Punar, plasa
Medjidia ; la S. cu com. Seimenk
Mari; si la V. cu jud. Ialomita,
de care se desparte prin Dunare.
Relieful sati este accidentat
de prelungirile vestice ale dealurilor
Zavol- Bair, de 126 metri,
si Pinar-Bair, de 116 metri,
aflatoare pe hotarul de Est;
de prelungirile nordice ale dealuluT
La-Movila- GreculuT, de 96
metri. De la hotarul de Sud, ele
sunt acoperite Cu semanaturT
finete.
Movile sunt numeroase : Chergheligi-Iuc,
de ii6 m. si Boazgic-Tepe,
de 46 metri, la S.-E. ;
ele sunt artificiale i acoperlte
cu verdeatä.
Apele carT uda teritoriul saa,
sunt : Dunärea, la Vest, formind
trei ostroave : Boazgicul-Mare,
Boazgicul-Mic i Cala-Chioi, acoperite
cu sälcii ; piriul Boazgic-
Dere, ce trece prin centru
pe la Sud de d'Aun si se varsä
in Dundre, linga satul ce se gdseste
in fata ostroavelor cu acela$T
nume.
Ca val avem : Cala-Chioi, Canata
si Zavolul la Nord ; Valea-
Mare la S., pe hotar.
Intinderea totalä este de 3756
hectare, din carT 115 hectare
ocupate de vatra i gradinile
satuluT.
Populatiunea sa e de 180 familiT,
cu 667 suflete, a caror ocupatiune
principan este agricultura.
Boazgic I, ostrov, pe Dunare,
jud. Constanta, pl. Hirsova, comuna
Topalul; tine de dtunul
Boazgic, in t'ata caruia se afla.
Are o lungime de i '/2 kil. si are
o forma triunghiulara. Este situat
ta partea sudica a plaseT,
cea sud-vestid a comuner si vestid
a catunuluI. Este acoperit
cu padurT de salciT si din aceasta
cauza este si nelocuit.
In apropierea Jul se afla ostrovul
Boazgic H.
Boazgic II, ostrov, pe Dunare,
jud. Constanta, pl. Rirsova, comuna
Topalul, in fata catunuluT
Boazgic. Este putin mal mic ca
Boazgic I, avind o lungime de
aproape i kil. Are forma uner
len tile biconvexe ; este acoperit
peste tot cu stufisurT si padurl
de salcil. E nelocuit.
Boazgic-Bair, a'eal, In jud. Constanta,
pl. Hirsova, com. Topalul,
cat. Boazgic, In partea
apusana a plaseT si sudica a comuneT.
Se desface din dealul
Zavol-Bair; se intinde inteo directie
de la N.-E. spre S.-V.
printre valle Zavolul, Boazgic-
Dere si Dunare, ce-T fac malul
inalt i stincos. Are 89 m.;
domina valle de mal sus, satul
Boazgic, asezat la poalele sudvestice
ale luI si drumul Bala"gesti-Boazgic.
E acoperit cu finete
si semanaturT.
Boazgic-Dere, piriii insemnat,
in jud. Constanta, pläsile
soya i Medjidia, pe teritoriul
comunelor Sirin si Topalul, din
pl. Hirsova i Tas-Punar, din pl.
Medjidia. Este format din unirea
a doua Uzuncea si Satis-
Chioi; cea dintiiä plecind din poalele
sudice ale dealuluT Capagi,
cea de-a doua din poalele sudvestice
ale dealuluf Insiratele,
trecind $i prin satele Satis-Chioi
turc si romtn. Aceste val' se unesc
ceva maT jos de Satis-
Chioi romin, i indreptindu-se
spre intrio directie generan
de la N. spre S.-V. Piriul